Un iranian urmărit internațional pentru fraudă și abuz de încredere a fost identificat și reținut în România, pe data de 27 octombrie 2022. Pe numele lui fusese emisă o ”notiță roșie” emisă de autoritățile din Republica Islamică Iran. Judecătorii români au refuzat, însă, să pună în aplicare mandatul de arestare.
Z. J.N. locuiește de mai bine de opt ani în România, unde desfășoară activități comerciale, pe baza unui permis de ședere pe care l-a reînnoit anual. Abia luna trecută, polițiștii și-au dat seama că pe numele lui există un mandat internațional de urmărire, pentru comiterea infracțiunilor de fraudă și abuz de încredere, prevăzute de art 674 din Codul Penal Islamic.
Conform autorităților din Iran, în calitate de agent al unei companii financiare, acesta ar fi primit de la un client, la data de 17 decembrie 2012, suma de 206.000 de dolari, pe care a refuzat, ulterior, s-o mai predea societății.
Iranianul a fost adus, pe 27 octombrie 2022, în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București, la sesizarea Parchetului de pe lângă CAB, în vederea extrădării.
În primă fază, magistrații ar fi trebuit să dispună arestarea preventivă a bărbatului, pe baza ”notiței roșii” emise de Republica Islamică Iran, urmând ca ulterior să ia în discuție extrădarea acestuia.
Surpriza a venit la audierea bărbatului, care, în instanță, a venit cu o altă variantă. Acesta susține că, în cazul în care va fi extrădat, el riscă pedeapsa cu moartea pentru convertirea la creștinism și aplicarea unor ”pedepse corporale” pentru pedepsele pentru care urmează să fie cercetat.
Iranianul mai susține că o cerere asemănătoare a fost respinsă, cu mai mulți ani în urmă, de autoritățile din Ungaria, pe considerentele enumerate mai sus.
Interesant este că inclusiv reprezentantul Ministerului Public, prezent în sala de judecată, a susținut respingerea cererii de arestare provizorie în vederea extrădării, din cauza ”riscului existenței unor pedepse corporale”. De asemenea, procurorul de ședință a invocat prescrierea răspunderii penale pentru aceste infracțiuni și a arătat că acuzatul este ”o persoană integrată pe teritoriul României”, stat pe teritoriul căruia nu a comis nicio infracțiune.
Judecătorii au respins cererea de arestare provizorie și au amânat cauza pentru data de 24 noiembrie, termen până la care autoritățile din Iran trebuie să comunice oficial cererea de extrădare.
”Va emite o adresă către Ministerul Justiţiei pentru a ne comunica dacă persoana solicitată riscă în Republica Islamică Iran pedeapsa cu moartea pentru convertirea la creştinism, pedepse corporale pentru infracţiunile pentru care urmează să fie cercetată şi dacă o cerere de extrădare pentru aceleaşi infracţiuni a fost soluţionată în sensul respingerii sale de către autorităţile judiciare din Ungaria”, se mai arată în motivarea instanței.
Hotărârea de a nu pune în aplicare mandatul internațional a fost comunicat Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Național Interpol din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.
Pe 17 februarie 2022, Parlamentul European a emis o rezoluție prin care solicită autorităților Republicii Islamice Iran să modifice de urgență Codul Penal Islamic în sensul abolirii pedepsei cu moartea și comutarea tuturor sentințelor de condamnare la moarte.
Potrivit ONU, în cursul anului 2021, în Iran au fost executate cel puțin 275 de persoane, dintre care cel puțin doi minori și zece femei, cel mai mare număr de execuții în raport cu numărul de locuitori, în lume.
Documentul arată că pedeapsa cu moartea este aplicată în mod disproporționat minorităților etnice și religioase și că unele condamnări (de exemplu cea a profesorului Ahmadreza Djalali) au venit ca urmare a unor procese inechitabile, bazate pe mărturii luate sub tortură.
În urmă cu doar câteva zile, un tribunal din Teheran a condamnat la moarte o primă persoană acuzată că a participat la protestele față de moartea lui Masha Amini, o tânără de 15 ani care a fost executată pentru că a refuzat să mai poarte hijabul, să-și ascundă brațele cu mâneci largi și să cânte un imn islamic pro-regim.