De ce a avut România cel mai mare preț la energie din Europa. „A fost premeditat. Cel mai mare beneficiar este bugetul de stat”

Datele Eurostat, publicate săptămâna trecută, au arătat că țara noastră a avut cea mai mare creștere a prețurile la energie din toată Europa și a doua în ceea ce privește gazele naturale în vara anului 2022. Experții din domeniu sunt de părere că, dincolo de contextul politic internațional, cel mai important factor l-a constituit politica fiscală a Executivului, care intenționat a căutat această scumpire din rațiuni bugetare.

România, cea mai mare creștere a prețului la energie

O statistică Eurostat, publicată săptămâna trecută, privind prețurile la energie în semestrul doi din anul 2022 pentru consumatorii casnici, arată că România a înregistrat cea mai mare creștere. Astfel, în țara noastră, față de anul 2021, prețul energiei a crescut cu 112%, fiind singura țară din Europa unde prețurile mai mult decât s-au dublat. Creșteri importante au mai fost înregistrate în Cehia (97%), Danemarca (70%), Lituania (65%) şi Letonia (59%).

Spre exemplu, la vecinii noștri bulgari, creșterea prețurilor la energie a fost de doar 5%, printre cele mai mici din Europa, alături de Polonia (5%), Austria și Germania (4%) și Luxemburg (3%). În doar două țări, Olanda (-7%) și Malta (-3%), prețurile la energie au înregistrat o scădere față de anul anterior. Ca valoare, cele mai scăzute prețuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în semestrul doi din 2022 au fost în Ungaria (10,8 euro/100 kWh) și Bulgaria (11,5 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate au fost în Danemarca (58,7 euro/100 kWh) și Belgia (44,9 euro/100 kWh).

În acest clasament, România s-a clasat pe locul 6 în Europa, după Irlanda, Cehia și Italia. Țara noastră se clasează pe locul 8 în Europa, după Danemarca și Polonia, în ceea ce privește procentul pe care taxele îl reprezintă din prețul la electricitate pentru consumatorii casnici (+40%).

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Din păcate pentru consumatorii români, lucrurile au stat mai grav la prețurile la gaze naturale. Aici, în al doilea trimestru din 2022, față de aceeași perioadă din 2021, prețurile au crescut cu 165%. Țara noastră nu a mai fost liderul la scumpiri pe continent, fiind depășită de Cehia, acolo unde scumpirea a fost de 231%.

Guvernul s-a felicitat pentru „stabilizarea prețurilor”

Prețurile la energia electrică și gaze naturale au crescut în țara noastră încă din anul 2021, fapt ce a obligat Guvernul să vină la începutul lunii noiembrie cu o ordonanță de plafonare a prețului la energie până în luna martie 2022 (în 2021 Bucureștiul înregistra cea mai mare creștere a prețului la energie dintre capitalele europene – cu o creștere de 18%). Menită ca o măsură temporară, care să ajute populația să treacă peste perioada iernii, declanșarea războiului din Ucraina în februarie a dus și mai multă incertitudine pe piețele de energie și a obligat Guvernul să vină cu o nouă ordonanță de urgență pentru plafonarea tarifelor pentru consumatorii finali.

Dacă prima ordonanță, din noiembrie 2021, includea un impozit de 80% pentru venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile, în 2022, măsura a fost extinsă pentru toți producătorii de energie electrică, indiferent de sursă. Până la finalul anului, această ordonanță avea să fie modificată de circa opt ori, pe măsură ce apăreau noi dificultăți în aplicarea ei.

Totuși, liderii coaliției, se felicitau în luna martie pentru adoptarea acestei măsuri. “După două luni de eforturi susţinute, PSD şi-a atins obiectivul esenţial privind protejarea, timp de un an, a cetăţenilor şi a firmelor româneşti faţă de creşterea facturilor la utilităţi! Ordonanţa de urgenţă privind reglementarea preţurilor la energie electrică şi gaze va acţiona ca un scut atât pentru români, cât şi pentru firme, care nu vor mai trăi zilnic sub spectrul unor scumpiri dureroase”, scria pe Facebook Marcel Ciolacu, care dădea asigurări că prin această măsură „toţi cei care vor specula preţurile vor fi aspru supraimpozitaţi”, iar gazele naturale din producţia internă vor fi vândute “la preţuri rezonabile pentru români”.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„Măsurile pe care le luăm vor proteja populația și economia, prevenind riscurile unei creșteri accentuate a prețurilor și a inflației. Guvernul este alături de cetățeni și de mediul de afaceri, pentru a proteja locurile de muncă și stabilitatea economică”, avea să declare și premierul Nicolae Ciucă, odată cu anunțarea măsurilor de plafonare a prețurilor la energie.

Statul, principalul beneficiar al scumpirilor

Practic, datele Eurostat arată că în timp ce liderii principalelor partide aflate la guvernare se felicitau pentru măsurile luate, consumatorii români aveau de suportat cea mai mare creștere a prețului la energie din Europa, și a doua la gaze naturale. Experții în domeniu sunt de părere că, deși vorbim de un cumul de cauze, cea mai importantă și care până la urmă a determinat această creștere în raport cu celelalte țări europene, o reprezintă măsurile fiscale luate de către autorități.

„La finalul anului 2020, din cauza situației bugetare care recomanda venituri suplimentare, statul avea de ales să crească taxele pentru populație sau să mărească prețurile. Statul a ales să crească prețurile și nu taxele, chiar dacă, așa cum se vede și acum, nu este suficient și tot vor trebui să crească și taxele. 

Statistic, această creștere a prețurilor a început așadar în 2020, când nu aveam război, nu aveam criză în Europa, nu aveam nimic de genul acesta. A avut la bază o serie de reglementări sau modificări legislative care au fost în țară, care au determinat creșterea prețului energiei și ulterior a fost și alte activități care au făcut ca acest preț să crească, unele care au ținut de stat, altele care au ținut de furnizori, altele care au ținut de conjunctura internațională. Dacă aș face un clasament, cele mai importante creșteri s-au datorat intenției statului de a crește aceste prețuri”, a declarat pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

La începutul lunii februarie 2022, Gabriel Biriș, avocat în fiscalitate și fost președinte al Consiliului Fiscal, arăta într-o analiză că în ceea ce privește scumpirile la gaze naturale și energie, prin impozitele impuse – redevențe, impozitul pe venit suplimentar și impozitul pe profit – statul lua 90% din această creștere de prețuri. Cifra creștea la 95% când era luat în calcul și dividendele. Altfel spus, la o scumpire cu 100 lei, statului îi reveneau 95 de lei.

„Cert este că în 2020, dintr-un leu plătit la stat pe gaze naturale sub diverse dividende, taxe, redevențe ajungea circa 40%, acum ajunge unde la 64%, și după unele analize la chiar 70%.

Contextul extern a afectat prețurile la energie, dar partea majoritară nu s-a datorat acestor situații internaționale. Principala cauză a fost că s-a dorit să se ajungă la aceste prețuri. Asta arată cifrele. E vorba americanilor, „follow the money”, și dacă te uiți cine și-a crescut cu 60% încasările din domeniu, nu mai poți să spui altceva. Mai mult, când au fost mesaje clare cu privire la efectele acestor măsuri, când au fost avertizări în acest sens, dar tot s-a mers pe măsurile astea, înseamnă că a existat un interes și o construcție în sensul acesta”, a precizat pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

De altfel, la finalul anului 2022, încasările statului din energie au bătut orice record, deși majoritatea companiilor au raportat o scădere a producției. După primele nouă luni, doar din suprataxarea companiilor din energie statul român încasase circa 15 miliarde de lei. Estimările specialiștilor erau că per totalul anului statul va încasa în plus circa 50 de miliarde de lei. Asociația Furnizorilor de Energie din România a susținut că suma câștigată de statul român din taxele și dividendele plătite de companiile din sectorul energetic în 2022 a fost de 43 de miliarde de lei.

„Ceea ce s-a întâmplat a fost premeditat. Ceea ce s-a întâmplat acum la nivel european, a venit și a adăugat, dar nu justifică întreaga creștere. Iar dovada o reprezintă aceste date Eurostat. Dacă era vorba doar de cauze externe trebuia să fim și noi în media europeană. Crește prețul cu 20%, ok, crește și la noi cu 25-30% – dar nu poți să vezi o creștere de 20% pe media europeană și la noi una e de 165%.

Noi, la AEI, am spus încă din 25 februarie că prin măsurile luate de Guvern prețul va crește cu 130%, pe care l-am trimis și Guvernului, și le-am spus că „dom`le, măsurile voastre o să ducă la treaba asta”. Nu a fost 130%, a fost 165%. Lucrurile erau previzibile. Lucrurile au fost conduse să ajungă aici, pentru că cel mai mare beneficiar este bugetul de stat”, a mai precizat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

Potrivit unui comunicat al Asociației Energia Inteligentă două au fost măsurile autorităților române care au dus la scumpirea energiei, ambele luate înainte de februarie 2022. Prima a fost modificarea din iunie 2020, prin introducerea obligației pentru furnizorii de gaze să nu vândă toate gazele. Acest lucru „a creat o falsă cerere a gazelor mai mare decât oferta și astfel a fost demarat, în luna octombrie 2020, procesul de creștere a prețului gazelor naturale în România. Este important să vedem statisticile, care arată că în anul 2020 când prețurile în Europa scădeau, în România acestea creșteau. În a doua parte a anului 2021, când deja prețurile la gaze în România erau pe trend de creștere de 6 luni, au început să crească prețul și în Europa.

Al doilea moment în care acțiunile autoritățile au ”tras” prețul în sus a fost chiar prin legea plafonării în octombrie 2021, atunci când autoritățile au impus un preț de referință de 370 lei/MWh, preț de 2,4 ori mai mare decât prețul anului 2020 și de 1,8 ori mai mare decât prețul din septembrie 2021. Dacă înaintea stabilirii acestui preț de referință de către stat oferta de preț la consumatorul casnic era de 220 lei/MWh, după ”permisiunea” dată de stat furnizorilor de a se vinde gazele cu 370 lei/MWh, ofertele de preț a ajuns rapid să depășească această valoare”, se arată într-un comunicat de presă emis de AEI.

Statul a vrut profiturile din energie

La începutul lunii martie a acestui an, Guvernul Ciucă a aprobat un memorandum prin care a mandatat reprezentanţii sta­tului în adunarea gene­rală a companiilor cu capital majoritar de stat pentru solicitarea ca minim 90% din profitul net al anului 2022 să fie distribuit sub formă de dividende. Economiștii subliniază că practic, deși Guvernul a avut la dispoziție diferite măsuri pentru a reduce prețurile la energie, a preferat această politică.

„Statistica este seacă și clară. Particularitatea țării noastre este că principalii producători de energie sunt companii de stat. Prin urmare, toate profiturile care au fost făcute de pe urma acestei conjuncturi favorabile producătorilor de energie, pentru că ei au vândut o marfă care brusc a devenit rară, au fost încasate și urmează să fie încasate și în acest an de către stat.

În mod normal, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple ar fi fost ca statul să ordone companiilor sale să vândă energie la un preț mai mic, unul care să reflecte costurile producției de energie, deci să nu reflecte conjunctura internațională ci costurile interne. Așa cum a fost cazul Hidroelectrica. Așa cum această companie de stat a venit la un moment dat și a spus că vrea să intre pe piața de retail și a venit cu o ofertă mai mică decât a tuturor competitorilor fără să-i comande cineva, cu atât mai mult statul putea să solicite o politică similară companiilor sale”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

În opinia sa, statul a ignorat efectiv binele cetățenilor și și-a urmărit doar interesul strict bugetar de majorare a veniturilor pe baza creșterilor prețurilor (și să redistribuie o parte a acestor venituri). Acesta susține că una dintre cele mai simple mijloace pentru Guvern a reducere a prețurilor la energie era eliminarea unor taxe (mare parte din preț, după cum am văzut și din statistica Eurostat). Astfel, Executivul a căutat să-și rezolve din problemele bugetare, pe fondul inflației alimentate de prețurile la energie, și să aibă el autoritatea de a redistribui aceste sume de bani extrase de la populație.

„Având în vedere că prețul energiei este compus și din taxele impuse de stat, pe factura mea la energie cred că sunt vreo șase-șapte taxe, evident că unul dintre cele mai simple și directe demersuri ar fi fost reducerea sau eliminarea acestor taxe. Desigur, măsura putea fi una temporară, pentru că așa cum am văzut, odată ce contextul internațional a fost depășit, prețurile au coborât.

Până la urmă statul a eșuat fix în rolul său de reglementare, prin care urmărește reducerea fluctuaților care pot apărea, și în rolul de Guvern care urmărește binele general, interesul public. Pentru că în rolul de producător și-a umflat profiturile, ceea ce este foarte limpede. Prin aceste măsuri care au susținut creșterea prețurilor la energie, indiferența față de interesul general și urmărirea strictă a interesului bugetar, practic e ca și cum nu a fost Guvernul acestei țări”, a mai completat Bogdan Glăvan.

O măsură pe care Guvernul o putea nega

Potrivit analiștilor din domeniu, această măsură de creștere a prețului energiei a fost una pe care Guvernul o putea nega, indicând alți vinovați.

„Răspunsul la întrebarea de ce la noi e peste alții, este pentru că statul a avut nevoie de bani și a preferat să găsească o modalitate convenabilă, indirectă și care aparent nu i se poate amputa. Dacă creșteau taxele și impozitele nu puteai să dai vina decât pe stat. Așa, de-a lungul a doi ani de zile, au fost găsiți tot felul de vinovați, companiile de electricitate, ba ANRE-ul, ba altcineva – ceea ce a fost convenabil”, este de părere Dumitru Chisăliță.

Și acest lucru s-a și întâmplat. În coaliție, PSD a dat vina pe ministrul liberal al energiei, Virgil Popescu, iar acesta din urmă a arătat cu degetul spre ANRE, condusă la acea dată de un om al PSD-ului. În luna august, când problema prețurilor a devenit una presantă, premierul Nicolae Ciucă solicita într-o ședință de guvern Consiliului Concurenței „și celor cu responsabilități în domeniu” să verifice dacă nu există elemente speculative pe această piață.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chițoiu, transmitea însă că „prețurile tranzacțiilor cu energie nu sunt de competența” instituției pe care o conduce. Asta după ce la începutul anului, în februarie 2022, același Bogdan Chițoiu declara este un mit că prețul energiei ar fi fost mai mic în România dacă aveam mai multă producție. „Preţurile la electricitate şi gaze vor fi tot cele din Europa. Când sunt mici în Europa, vor fi mici şi la noi, când sunt mari în Europa, vor fi mari şi la noi”, spunea șeful Consiliului Concurenței. Au fost și controale ale ANRE, cu amenzi de circa 37 de milioane de lei, cele mai multe vizând însă emiterea facturilor către clienții casnici.

„Cea mai bună apărare e atacul. Atâta timp cât pot să creez o fumigenă, nu o să se mai uite nimeni la tine. Iar în ultimii doi ani vedem că au fost o grămadă de astfel de fumigene. Fumigena cu controalele, fumigena cu nu se plătesc facturile, fumigena cu întârzierea facturilor, fumigena legată de compensarea prețurilor dacă sunt trei copii – au fost doar fumigene ca să ocupe opinia publică cu o anumită activitate și de fapt să se elimine eventuale discuții pe fundament, adică acești bani enormi pe care i-a făcut statul.

Nici explicația că piața de la noi nu are nicio influență nu are nicio logică. Dacă o să mergem în piață, o să vedem că dacă ne vin zece producători cu roșii avem un preț, dacă ne vin 100 de producători avem clar alt preț”, a precizat Dumitru Chisăliță, președintele AEI.