De ce Germania nu mai vede Rusia ca principala amenințare. Îngrijorarea față de Putin a scăzut în rândul țărilor G7, potrivit unui sondaj

Rusia nu mai este percepută de germani ca principala amenințare la adresa securității. Un studiu care precede Conferința de Securitate de la Munchen arată că îngrijorarea față de pericolul reprezentat de Moscova a scăzut în țările G7.

Amenințarea Rusiei, retrogradată pe locul 7 într-un singur an

Rusia nu dă semne că intenționează să renunțe la atacul neprovocat asupra Ucrainei, la doi ani după ce a lansat o invazie la scară largă – dar germanii consideră acum că probleme precum migrația și amenințarea islamului radical sunt preocupări mai imediate decât amenințarea de la Kremlin. Acest lucru este conform unei noi cercetări publicate luni, înainte de Conferința de Securitate de la Munchen, o reuniune a oficialilor politici și de apărare de top care începe vineri în Germania.

În timp ce Rusia era percepută ca fiind amenințarea numărul unu în Germania în Indexul de securitate de la Munchen de anul trecut, aceasta a coborât acum pe locul șapte în raportul anual. Modelul este reprodus la nivelul grupului de țări G7 – amenințarea reprezentată de Rusia a fost citată ca fiind principala preocupare în sondajele efectuate la sfârșitul anului 2022 pentru Indexul de securitate de la Munchen 2023, dar a scăzut pe locul patru la nivel global un an mai târziu.

Schimbări de priorități pentru europeni

Aceste constatări vin într-un moment crucial al războiului, în timp ce Ucraina încearcă să consolideze sprijinul european în favoarea ei, în condițiile în care angajamentul Statelor Unite față de efortul de război se clatină din cauza opoziției republicane continue din Congresul SUA.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Uniunea Europeană a convenit asupra unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Kiev la începutul acestei luni, dar există deja dovezi că acesta este insuficient, în condițiile în care nevoile financiare ale Ucrainei cresc pe zi ce trece. Concluzia sondajului, conform căreia publicul german este mai puțin preocupat de amenințarea rusă decât a fost odată, este un semn al schimbării priorităților în Europa pe măsură ce războiul început de Vladimir Putin intră în al treilea an.

În timp ce Ucraina a provocat pagube semnificative armatei ruse de la începutul războiului, contraofensiva sa din 2023 a înregistrat progrese lente. În încercarea de a reseta strategia militară a țării sale, președintele Volodimyr Zelenski l-a înlocuit săptămâna trecută pe generalul său de top Valeri Zalujnîi cu Oleksandr Sirskii și a inițiat o remaniere mai amplă a conducerii, scrie Politico.

Se așteaptă ca războiul din Ucraina să domine Conferința de Securitate de la Munchen din acest an. Deși nu a fost confirmat, se așteaptă ca Zelenski însuși să își facă apariția – la doi ani după ce a călătorit la Munchen pentru a face o pledoarie disperată pentru ajutor internațional în cadrul conferinței, cu doar câteva zile înainte de începerea invaziei la scară largă a Rusiei.

Imigrația și terorismul radical

Indicele de securitate de la Munchen 2024 arată, de asemenea, modul în care războiul din Ucraina concurează cu alte amenințări și priorități geopolitice. Îngrijorarea legată de migrația în masă și terorismul islamic radical se află acum în fruntea listei de amenințări în Germania – o răsturnare de situație față de anul precedent.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Amenințarea reprezentată de terorismul islamic radical a sărit pe locul al doilea, față de locul 16 anul trecut. Migrația în masă ca urmare a războiului sau a schimbărilor climatice, care se afla pe locul al doilea anul trecut, se situează acum pe primul loc. Autorii raportului atribuie aceste tendințe atacurilor Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, menționând că sondajul a fost realizat în octombrie și noiembrie anul trecut.

„La fel ca în multe alte țări, atacul terorist al Hamas din 7 octombrie pare să fi determinat o creștere a îngrijorării germane cu privire la terorismul islamic radical”, notează raportul, adăugând că „Germania are acum cel mai ridicat nivel de îngrijorare cu privire la migrație dintre țările intervievate”. Sondajul, în cadrul căruia au fost intervievate 12.000 de persoane în toamna anului trecut, oferă, de asemenea, o perspectivă sumbră asupra modului de gândire a multora dintre cele mai bogate țări din lume.

O mare parte a populației din țările G7 consideră că țările lor vor fi mai puțin sigure și mai puțin bogate peste 10 ani, se arată în raport. Dar perspectivele așa-numitelor BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – sunt judecate mai pozitiv de către populațiile lor. Un procent uriaș de 72% din populația lumii trăiește acum în autocrații, față de 46% în urmă cu zece ani.

Schimbarea la față a Germaniei

Pe de altă parte, războiul început de Rusia în Ucraina a schimbat idea de durată a Germaniei conform căreia securitatea se bazează pe comerț și pe interdependența cu un potențial adversar. De exemplu, în calitate de țară care a importat peste jumătate din tot gazul său din Rusia înainte de invazia pe scară largă a Moscovei în 2022, aceste importuri au scăzut deja la zero până în iunie 2023 – în ciuda faptului că costul pentru Germania a fost semnificativ.

Mai mult, pentru prima dată în ultimele decenii, Berlinul a început să ia în serios apărarea țării. Discursul cancelarului Olaf Scholz din 2022, a anunțat o schimbare cu 180 de grade a politicii țării („Zeitenwende”), adică nu poate exista securitate fără o apărare puternică. De aceea Scholz a anunțat 100 de miliarde de euro pentru apărare și îndeplinirea obiectivului NATO de 2% din PIB pentru același sector.

De asemenea, Germania a devenit de departe cel mai mare susținător al Ucrainei din Europa, trimițând mai mult ajutor militar și economic decât orice altă țară în afara Statelor Unite. Timp de decenii, oficialii americani au călătorit în Europa pentru a-i convinge pe aliați (și chiar certa) să cheltuiască mai mult pentru apărare.  Dar de atunci lucrurile s-au inversat. Astăzi, liderii europeni sunt cei care vin la Washington pentru a-i îndemna pe oficialii americani – în special pe congresmenii de la Capitol Hill – să nu ezite în sprijinul lor pentru securitatea europeană.

Ofensiva lui Olaf Scholz în SUA

Ultimul care a făcut acest lucru este cancelarul german Olaf Scholz, care a vizitat pentru scurt timp capitala americană vinerea trecută pentru a transmite un mesaj singular: „Când vine vorba de capacitatea Ucrainei de a se apăra, sprijinul Statelor Unite este indispensabil”. Iar Scholz are dreptate să fie îngrijorat. Incertitudinea cu privire la angajamentul Americii față de Europa – dacă va continua să asigure și să mențină ordinea mondială care a stat la baza succesului Germaniei după război – reprezintă o schimbare și o provocare profundă pentru Berlin, precum și pentru restul lumii.

La Washington, Scholz și-a ales cu grijă cuvintele, în cadrul unui efort de persuasiune mai degrabă decât de minimalizare – aceasta din urmă nu este stilul său. Și nici nu ar fi sunat în nota potrivită din partea liderului unei națiuni care s-a înșelat atât de mult timp în privința Rusiei și a investit atât de puțin în propria apărare. Dar Germania are o bază mult mai solidă – și un motiv presant – pentru a cere sprijinul SUA. O amenințare majoră la adresa securității europene, efortul imperialist al Rusiei în Ucraina s-ar putea transforma rapid într-o amenințare directă la adresa teritoriului NATO. Potrivit ministrului danez al apărării, Troels Lund Poulsen, NATO crede acum că Rusia ar putea ataca o națiune aliată în doar trei ani.

Rusia nu trebuie să reușească

Iar o astfel de decizie nu ar afecta doar securitatea în Europa, ci ar avea repercusiuni și asupra Statelor Unite. Încă de la cel de-al Doilea Război Mondial, americanii au înțeles că securitatea lor și cea a Europei sunt indivizibile – și că o prezență în Europa este cea mai bună modalitate de a se asigura că nu va exista o a treia conbflagrație mondială. Această înțelegere reprezintă fundamentul Alianței Nord-Atlantice, care își sărbătorește cea de-a 75-a aniversare.

Dar succesul Rusiei în Ucraina ar pune sub semnul întrebării toate acestea. De aceea Rusia nu poate și nu trebuie să reușească și de aceea este atât de important de sprijinit Ucraina în autoapărarea sa. Scholz a fost ferm în această privință la Washington: „Eșecul Congresului SUA de a finanța un sprijin continuu va submina capacitatea Ucrainei de a se apăra singură”, a declarat el. Rusia ar câștiga. Toată lumea, inclusiv America, ar pierde.