Cancelarul german Olaf Scholz a cerut, joi, Statelor Unite și UE să „facă mai mult” pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva războiului de agresiune al Rusiei, înainte de a călători la Washington pentru a se întâlni, vineri, cu Joe Biden. „Trebuie să găsim o modalitate de a face mai mult împreună”, a declarat el pe aeroportul din Berlin, calificând ajutorul decis până acum drept „insuficient” și în condițiile în care un pachet de sprijin pentru Kiev este blocat în prezent în Congresul american. Și în care se prevede deja întoarcerea lui Donald Trump, la pachet cu cel mai mare coșmar stratgic al europenilor în Ucraina, potrivit unei analize Politico.
UE a convenit recent, nu fără dificultăți, asupra unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro până în 2027, după ce Ungaria lui Viktor Orban și-a ridicat dreptul de veto. „A sosit momentul în care trebuie să facem ceea ce este necesar, și anume să dăm Ucrainei posibilitatea de a se apăra și, în același timp, să trimitem un semnal clar președintelui rus că nu trebuie să conteze pe diminuarea sprijinului nostru”, a subliniat liderul german.
„Mesajul pe care trebuie să îl transmitem împreună în zilele și săptămânile care urmează este că (sprijinul nostru) va dura atât timp cât va fi necesar și că va fi suficient de substanțial” pentru a permite Kievului să riposteze, a insistat el.
Berlinul, al doilea cel mai mare contributor la ajutorul acordat Ucrainei în termeni absoluți după Statele Unite, și-a dublat practic bugetul de sprijin militar, ajungând la peste 7 miliarde de euro în acest an, iar cancelarul i-a îndemnat recent pe partenerii săi europeni să-și intensifice eforturile, subliniind că Berlinul nu poate duce totul pe umerii săi.
Dar în timpul vizitei sale la Washington, cancelarul Olaf Scholz va constata probabil că Donald Trump s-a întors deja – cel puțin în ceea ce privește politica americană față de cel mai mare coșmar strategic al Europei în Ucraina. Scholz sosește chiar în momentul în care republicanii din Congres, acționând la ordinul lui Trump, blochează ajutorul militar pentru Kiev, punând în pericol soarta țării invadată la ordinul lui Vladimir Putin.
Blocajul Washingtonului vine în timp ce trupele ucrainene de pe linia frontului se plâng de lipsa munițiilor și în timp ce forțele rusești fac un efort major pentru a cuceri ruinele distruse ale orașului Avdiivka. Este un scenariu sumbru pentru germani, care se tem că vor fi acum principala umbrelă a Kievului – un rol pe care nu și l-au dorit niciodată, preferând cel de acolit al Washingtonului.
„Discuțiile dintre Camera Reprezentanților și Senat cu privire la sprijinul financiar pentru Ucraina sunt, bineînțeles, un subiect pe care îl urmărim cu deosebită atenție”, a declarat un oficial guvernamental german de rang înalt înainte de călătoria lui Scholz. Este, cel puțin spus, un eufemism. De când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu aproape doi ani, SUA au fost, de departe, cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Kiev. Cu acest sprijin acum suspendat și cu puține asigurări că va fi reluat în curând, situația este una bulversantă pentru aliații europeni ai Ucrainei.
Scholz și președintele Joe Biden, despre care se știe că au o relație bună, intenționează să se întâlnească vineri, timp de aproximativ o oră, la Casa Albă, potrivit unei surse guvernamentale germane. „Există o relație puternică de încredere între cei doi”, a declarat un oficial german de rang înalt, notează Politico. Scholz va profita probabil de această legătură pentru a-l determina pe Biden să îi spună cât de probabil este ca Congresul să aprobe în cele din urmă un nou ajutor de miliarde de dolari pentru Ucraina. Dar nu este de așteptat ca răspunsul să îl mulțumească pe liderul german.
În cazul celor doi lideri, ironia va fi destul de evidentă. La începutul războiului, Scholz era campionul codelii și Germania a fost principalul stat întârziat în ceea ce privește acordarea de ajutor militar Ucrainei – și Biden a fost cel care a împins guvernul lui Scholz să facă mult mai mult. La vremea respectivă, germanii, temându-se să nu fie atrași într-un conflict în spirală cu Putin, au refuzat să trimită armament greu Ucrainei până când americanii și alți aliați din NATO nu o făceau mai întâi. Acum, Scholz cere ca lucrurile să se miște pe repede înainte.
Această dinamică nu a dispărut în totalitate. În ciuda cererilor repetate din partea Ucrainei, Scholz a refuzat până acum să furnizeze Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune (Taurus), de teamă că ucrainenii le-ar putea folosi pentru a lovi ținte din Rusia. Între timp, Marea Britanie și Franța au furnizat totuși rachete de croazieră.
Acum, povara este din ce în ce mai mult pe umerii lui Scholz să preia conducerea. Germania este pe locul al doilea, după SUA, în ceea ce privește acordarea de ajutor militar Ucrainei, după ce a oferit asistență în valoare de 17,1 miliarde de euro până în luna octombrie a anului trecut, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, Marea Britanie a oferit 6,57 miliarde de euro, în timp ce Franța a contribuit cu doar 0,54 miliarde de euro.
Având în vedere aceste cifre, Scholz a făcut presiuni asupra națiunilor europene pentru a oferi mai mult ajutor Ucrainei și și-a exprimat, de asemenea, iritarea că Germania nu și-a schimbat reputația de ezitant în ceea ce privește Ucraina, în ciuda ajutorului pe care l-a oferit. „Sunt iritat de criticile constante cu care se confruntă Germania, deoarece se presupune că guvernul nu face suficient și este prea reticent în a acționa”, a declarat el într-un interviu acordat săptămânalului german Die Zeit. „Am făcut mai mult decât orice altă țară din UE – mult mai mult. De aceea, vorbesc mult la telefon și le cer omologilor mei să facă mai mult”.
Întrebarea este dacă alegătorii americani și europeni vor susține acest obiectiv, mai ales pe măsură ce războiul se prelungește. Ponderea americanilor care spun că guvernul acordă prea mult sprijin Ucrainei a crescut constant de la invazia din februarie 2022, potrivit Pew Research Center, aproximativ jumătate dintre republicani spunând acum că SUA acordă prea mult sprijin Kievului.
Și în Germania, publicul este ambivalent în ceea ce privește intervenția pentru Kiev. Doar 38% dintre germani ar dori să vadă un angajament mai puternic din partea Germaniei pe scena mondială, potrivit unui sondaj al Fundației Körber. Între timp, chiar dacă Germania și alte țări europene ar putea crește puternic cheltuielile pentru Ucraina, Europa nu are acum capacitatea de a produce muniția de care țara are nevoie.
UE își accelerează producția de muniție și s-a angajat să trimită 1,1 milioane de proiectile în Ucraina până la sfârșitul anului; capacitatea de producție a UE ar trebui să ajungă la 2 milioane de cartușe în 2025. Deși aceste cifre ar fi semnificative, momentul este esențial. Inițial, UE a urmărit ca Ucraina să primească 1 milion de obuze până în luna martie, dar producătorii săi au rămas cu mult în urma obiectivului.
„Dacă întrebați un soldat de pe front de ce are nevoie cel mai mult acum, răspunsul va fi obuze”, a declarat miercuri ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, în timpul unei vizite la Kiev a lui Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al UE. Germania și Europa depind mai mult de supraviețuirea Ucrainei decât SUA. Pentru europeni, o înfrângere ucraineană ar putea fi dezastruoasă pentru securitatea continentului.
Liderii europeni se tem că, dacă Putin câștigă în Ucraina și Trump revine la președinție, țări precum Letonia sau Republica Moldova ar putea fi următoarele. Discutând despre această perspectivă, un diplomat european de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat recent pentru sursa citată și pentru alte instituții media: „Acestea sunt lucrurile care mă împiedică să dorm noaptea”.
„Europa trebuie să înțeleagă că războiul din Ucraina se referă și la propria securitate”, a declarat joi, șeful diplomației UE, Josep Borrell, ținând să precizeze de ce ajutorul european pentru Kiev este vital în fața ofensivei rusești. „Nu doar pentru că ucrainenii sunt prietenii noștri, ci și pentru că aici este în joc securitatea Europei”, a explicat el.
„Există o sarcină educativă care trebuie făcută, în special înainte de alegerile europene, pentru a explica despre ce este vorba, de ce ajutăm Ucraina și pentru a se înțelege ce ar putea însemna o înfrângere a Ucrainei. Aceasta înseamnă armata rusă la granița Europei; înseamnă că Putin s-ar putea gândi că, dacă a câștigat o dată, de ce nu ar putea câștiga a doua oară împotriva unui alt vecin; ar însemna că Rusia controlează 35% din toate piețele de grâu din lume. Acestea sunt perspective de care oamenii trebuie să fie conștienți”, a avertizat Josep Borrell, scrie Boursorama.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski „a cerut mai multe muniții, drone și sisteme de apărare antiaeriană”, a spus Borrell pe X după întâlnirea sa , miercuri, cu președintele ucrainean. La fel și ministrul de Externe al lui Zelenski, Dmitro Kuleba, care a îndemnat Uniunea Europeană să își „mărească” rapid livrările de obuze de artilerie, în cadrul unei conferințe de presă alături de șeful diplomației europene. „Simțim această lipsă de muniții în fiecare zi” a spus el. Potrivit experților, forțele ucrainene economisesc obuze în fața forțelor ruse, care trag de cinci ori mai multe decât artileriștii ucraineni.