De ce se tem rușii atât de mult de MQ-9 Reaper, încât să o prăbuşească în Marea Neagră. Care sunt calitățile dronei de 40 de milioane de euro

Scandalul legat de avionul de vânătoare rusesc Su-27, care a forţat prăbușirea unei drone americane de recunoaștere MQ-9 Reaper, care se afla în spațiul aerian internațional din apropierea Crimeei este departe de a scădea în intensitate. În momentul de faţă, atât americanii, cât și rușii susțin că a fost o provocare, ambele părți susţinându-şi acuzaţiile cu argumente.

O dronă MQ-9B SeaGuardian din Marea Neagră poate supraveghea toate porturile din Crimeea

Americanii susţin că dreptatea este de partea lor pentru că drona se afla în spațiul aerian internațional și în apele internaționale, unde toată lumea poate zbura fără niciun fel de problemă, inclusiv avioanele de recunoaștere. Asta înseamnă că drona Reaper decolată din România, atâta timp cât era în afara spațiului aerian rusesc, nu ar fi trebuit să fie interceptată de avioanele ruseşti.

De partea ei, Moscova s-a contrazis în declaraţii, iar dacă mai întâi au negat că a existat contact între avionul său Su-27 lor și drona Reaper, au cofirmat după aceea că a avut loc un contact, însă acesta s-ar fi produs din cauza unei manevre neașteptate și bruște a aparatului de zbor american.

CBS television has published a simulation of Tuesday’s incident in the Black Sea, resulting in the downing of a US MQ-9 Reaper drone by Russian Su-27 fighter jets. pic.twitter.com/2Fp7J8HniU

— Belsat in English (@Belsat_Eng) March 15, 2023

Experţii în aviaţie susţin însă ca acest scenariu este puţin probabil, deoarece Su-27, care a fost proiectat inițial ca un avion de luptă, este mult mai agil decât o dronă, care este mult mai lentă. Astfel, contactul ar fi putut avea loc doar pentru că avionul rus s-a apropiat prea mult de dronă.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Ulterior, Moscova și-a schimbat într-o oarecare măsură abordarea, susținând că Reaper se afla într-o misiune de spionaj, ceea ce în sine nu ar fi constituit o problemă dacă americanilor nu le-ar transmite ucrainenilor datele culese. În varianta de recunoaștere, MQ-9 Reaper poate detecta nave de război rusești la o distanță mai mare de 100 de kilometri cu sistemele sale de supraveghere și apoi trimite datele la un centru de comandă în timp real, printr-o legătură de date prin satelit.

Cu toate acestea, Forțele Aeriene ale SUA și Pentagonul nu au specificat despre ce versiune de Reaper este vorba. Experţii în tehnică militară arată că dacă a fost vorba despre o versiune MQ-9B SeaGuardian, care este echipată cu un radar, aceasta poate monitoriza mișcarea navelor rusești de la o distanță de sute de kilometri și, în același timp, poate circula în zona de observare la o altitudine de 12 kilometri, pentru mai mult de 40 de ore. În tot acest timp, nicio navă de război rusească nu poate părăsi sau intra neobservată în niciun port din Crimeea, fapt care ar deranja Moscova. Acest tip de dronă dezvoltă o viteză maximă de 370 km/h și este propulsata de o elice.

Prăbuşirea ar fi fost provocată de neglijenţa pilotului rus

O dronă MQ9-Reaper a fost folosită la uciderea generalului iranian Qassem Soleimani, şeful Gardienilor Revoluţiei din Iran, în ianuarie 2020, iar în prezent se estimează să SUA au aproximativ 300 de astfel de drone. Costul unei astfel de drone variază în funcție de configurație și de achiziționarea de echipamente suplimentare. În general, se estimează că costul unei drone MQ-9 Reaper poate fi între 30 și 40 de milioane de dolari.

Publicaţia de analiză militară 19fortyfive.com aminteşte că americanii sunt obișnuiți să piardă din când în când un avion de recunoaștere. Astfel, în iunie 2019, apărarea antiaeriană a Iranului a doborât aeronava americană de recunoaștere RQ-4A Global Hawk, deasupra Golfului Persic, cu o rachetă sol-aer. Deși Washington a reacționat violent, totul s-a rezumat la a discuta dacă aeronava americană a intrat sau nu în spațiul aerian iranian.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Un incident mult mai periculos și oarecum similar a avut loc la 1 aprilie 2001, când un avion de luptă chinezesc J-8 s-a lovi de o aeronavă de recunoaștere americană EP-3E ARIES II, în care se aflau 24 de persoane. Avionul de luptă chinez s-a prăbușit în timp ce EP-3E, grav avariat, a reușit să aterizeze pe insula Hainan din China. Imediat, serviciile de informații militare chineze au efectuat o inspecție amănunțită a avionului, în special a echipamentului electronic de recunoaștere de la bord. Echipajul a fost eliberat la zece zile după accident, dar avionul nu a fost returnat decât în ​​iulie 2001. Deși Washingtonul și Beijingul au avut un schimb public de mesaje foarte dure, totul a fost rezolvat pe cale diplomatică.

Experţii consideră că, în ciuda incidentului de marţi, Washingtonul nu va renunța să trimită avioane de recunoaștere (nu doar drone) în zona de deasupra Mării Negre şi pun incidentul pe seama riscului pilotului rus, care s-a apropiat prea mult de aeronava americană. Atingând elicea dronei, pilotul rus și-a pus în pericol avionul și viața. “Acest act nesigur și neprofesionist al rușilor aproape că a provocat prăbușirea ambelor aeronave”, a declarat generalul James B. Hecker, comandantul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite în Europa şi Africa.