Dependența suicidară a Europei de medicamentele „Made in China”. Gigantul asiatic ar putea tăia aprovizionarea UE

Europa se bazează pe China pentru producerea anumitor medicamente cheie, cum ar fi antibioticele. Apelurile pentru relocalizarea ingredientelor farmaceutice au fost numeroase, mai ales după pandemia Covid-19, dar decidenții europeni nu au fost – a câta oară? – unanimi în a lua decizii în favoarea reducerii dependenței (dependențelor, mai bine zis) de gigantul asiatic, nu degeaba supranumit „fabrica lumii”, spre profitul companiilor și în detrimentul populației.

Dependența suicidară de medicamente fabricate în China

Există mai multe motive pentru dependența aproape suicidară a Europei de medicamentele „Made in China”, dar alegerea făcută de marile companii farmaceutice europene, într-o cursă frenetică pentru profit în ultimii treizeci de ani, de a abandona producția locală și de a se aproviziona masiv cu ingrediente farmaceutice active  – partea din medicament care produce efectele terapeutice – din China, a fost decisivă în a se ajunge la o astfel de situație.

În prezent, sunt afectate în mod regulat antibioticele utilizate pe scară largă, precum amoxicilina, analgezicele precum aspirina și paracetamolul, vaccinurile împotriva hepatitei B și medicamente anticancerigene vitale. Este demn de remarcat faptul că Europa nu este singura care se împotmolește în acest fel în dependența față de chinezi. În SUA, 80% din antibiotice au provenit din China în ultimii ani, potrivit Departamentului de Comerț – 95% din ibuprofen, 91% din hidrocortizon și 45% din penicilină.

Agresiunea din ce în ce mai mare a Beijingului față de Taiwan repune în discuție riscurile aprovizionării cu medicamente din China către vechiul continent. Un conflict între China și Taiwan ar putea avea un efect catastrofal asupra aprovizionării din China cu medicamente vitale pentru Europa, au avertizat producătorii de pe continent. ”O criză în Taiwan ar putea provoca o penurie totală a unor medicamente”, a declarat Roberta Pizzocaro, președintele Olon, o companie cu sediul la Milano care produce aproximativ 300 de ingrediente farmaceutice diferite care intră în compoziția medicamentelor finite. ”Ar fi o situație dramatică”, a adugat ea.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Lanțuri de aprovizionare vătămate

Tensiunile au crescut în ultimii ani în legătură cu statutul Taiwanului. Națiunea insulară se autoguvernează, dar China o consideră parte a propriului teritoriu și a desfășurat regulat exerciții militare de amploare în zonă, SUA promițând să apere insula în cazul unei invazii a Beijingului. De altfel, președintele Xi Jinping a lăsat de mai multe ori să planeze amenințarea unei alipiri cu forța a Taiwanului la China continentală. Cât de mult s-ar implica Europa în orice conflict rămâne o întrebare deschisă.

O ilustrează în acest sens și recentele declarații ale președintelui Franței, Emmanuel Macron, aflat luna trecută în vizită în China. ”Europa trebuie să-și reducă dependența de Statele Unite și să evite să fie atrasă într-o confruntare între China și SUA pe tema Taiwanului”, a spus liderul de la Elysee. El a estimat că „marele risc” cu care se confruntă Europa este că „se lasă prinsă în crize care nu sunt ale noastre, ceea ce o împiedică să-și construiască autonomia strategică”.

Oricum, este puțin este puțin probabil ca lanțurile de aprovizionare ale continentului să rămână nevătămate, în cazul unui conflict Beijing-Taipei, având în vedere implicațiile majore în cazul acestui scenariu. Strâmtoarea Taiwan, cu o lățime de 180 de kilometri, care separă cele două țări, este una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume și, evident,  o rută de transport majoră pentru o varietate de produse, inclusiv pentru medicamente și ingrediente farmaceutice.

Iar perspectiva unor sancțiuni împotriva Beijingului de genul celor aplicate Rusiei după invazia declanșată de Vladimir Putin în Ucraina stârnește vie neliniște în rândul producătorilor farmaceutici. ”Dacă China atacă Taiwanul și o sancționăm așa cum am sancționat Rusia, piața farmaceutică ar fi dată peste cap”, a declarat Gian Paolo Negrisoli, directorul executiv al producătorului farmaceutic Flamma Group. ”Toată lumea știe acest lucru – poate că unii nu o spun”. ”Nu avem multe alternative”, a adăugat el.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

El Dorado pentru Big Pharma

China a devenit o putere farmaceutică în ultimii 20 de ani, deoarece reglementările de mediu mai laxe, forța de muncă ieftină și economiile de scară (creșterea producției și reducerea costurilor) i-au permis să domine producția din acest segment. Acest lucru îi conferă o influență asupra rivalilor săi europeni. Astfel că UE se regăsește în bizara (și periculoasa) situație de a se baza (și depinde) tocmai pe țara pe care o consideră rival sistemic pentru a primi medicamente care salvează vieți.

În fiecare zi, în fabricile chinezești se produc tone de substanțe chimice, care sunt apoi prelucrate și sintetizate în moleculele care constituie ingredientele active ale medicamentelor de zi cu zi. Acestea părăsesc porturile de pe coasta de est a țării și călătoresc mii de kilometri în cargouri până când ajung în Europa, unde sunt ambalate și trimise la spitale și farmacii de pe întregul continent. Acest comerț cu bunuri medicale este un câștig pentru producătorii chinezi, care beneficiază de buzunarele adânci ale clienților lor europeni. De asemenea, este în beneficiul sistemelor de sănătate din UE, care își pot procura medicamentele generice mai ieftin decât ar fi făcut-o altfel.

O parte a problemei constă și  în faptul că puținele fabrici care se construiesc în Europa sunt rezervate pentru produse noi: nici una nu este planificată pentru produse mai vechi a căror utilizare terapeutică este deja stabilită. Exemplul amoxicilinei ilustrează o altă cauză a deficitului de aprovizionare din Europa: costul ecologic al producției. China, care acum trebuie să se confrunte cu consecințele dezastruoase ale supraproducției sale asupra mediului, a inițiat în ultimii ani un proces drastic de închidere a siturilor industriale. Numeroase fabrici care produc ingrediente farmaceutice active au fost nevoite să se închidă definitiv. Acest lucru, coroborat cu lipsa unor fabrici dedicate în Europa, a dus la o penurie mondială de amoxicilină.

Piața ingredientelor, acaparată

China este un producător important de medicamente mai vechi fără brand, care sunt utilizate în mod obișnuit în spitale. Antibioticele, de exemplu, au devenit din ce în ce mai mult externalizate către Asia, China dominând. China a acaparat piața pentru ingredientele cheie care intră în fabricarea penicilinei. Țara este, de asemenea, un exportator cheie în alte categorii, cum ar fi medicamentele pentru tensiunea arterială sau analgezicele. De asemenea, furnizează industriei farmaceutice europene ingredientele de bază utilizate pentru fabricarea unei varietăți mai mari de medicamente.

Cifrele din industrie arată că, în prezent, Europa produce doar un sfert din ingredientele farmaceutice active la nivel mondial, față de jumătate în 2000, și se bazează din ce în ce mai mult pe importuri. Între timp, China și India produc mai mult de jumătate (iar India se bazează pe China pentru inputurile sale). Un studiu realizat de compania de cercetare de piață IQVIA pentru European Fine Chemicals Group estimează că, în materie de pondere, Europa depinde de Asia pentru trei sferturi din ingredientele farmaceutice și precursorii săi chimici – China fiind responsabilă pentru cea mai mare parte (70 %) din această cantitate.

În timp ce companii precum Olon și Flamma Group depun eforturi pentru a-și diversifica lanțurile de aprovizionare, acest lucru nu este întotdeauna posibil. Multe ingrediente farmaceutice sunt acum produse doar în Asia, iar unele exclusiv în China, a declarat Pizzocaro. Ea a spus că compania sa ar putea rezista „o perioadă de timp” cu stocurile existente, dar nu va trece mult timp până când penuria va începe să se resimtă, scrie Politico.

O lege europeană privind medicamentele critice

În alte domenii, cum ar fi materiile prime sau microcipurile, Europa a început deja să acționeze pentru a-și consolida capacitățile de producție. Din păcate, nu s-au făcut eforturi similare și în domeniul producției farmaceutice. Cu toate acestea, luna trecută, Belgia a propus crearea unei „Legi privind medicamentele critice”, după modelul Legii europene privind cipurile, pentru a combate dependența de semiconductorii strategici asiatici. În total, 21 de țări au declarat în prezent că susțin această idee. Comisia Europeană va trebui acum să prezinte o propunere concretă.

”Dacă doriți să aveți o imagine a unei lumi în care importurile de produse farmaceutice chinezești sunt întrerupte, pandemia vă oferă un indiciu”, a declarat Maggie Saykali, șefa Grupului european pentru produse chimice finite, care reprezintă producătorii de ingrediente farmaceutice. Decizia Indiei de a interzice exporturile de paracetamol în Europa, pentru a-și asigura disponibilitatea pentru piața internă, ca răspuns la un val de infecții cu Covid-19, este un exemplu despre cât de dificil de rezolvat sunt situațiile de criză, chiar și cu guverne prietenoase. „Am fost foarte norocoși că pandemia nu a durat atât de mult timp și că am avut niște stocuri”, a explicat Saykali. ”Ne amintim cu toții cum a fost rezolvată criza paracetamolului. A trebuit să existe o intervenție diplomatică cu India”. La rândul ei, India este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de medicamente din lume,