Detalii neștiute despre IPS Pimen au ieșit la lumină la puțin timp după ce Înaltpreasfințitul a trecut la cele veșnice. Astfel, despre arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților se știe că a fost gazda Regelui Mihai la prima sa vizită în țară după momentul 25 decembrie 1990, atunci când acesta a fost fugărit pe autostradă.
Vă readucem aminte că fără invitația oficială a părintelui Pimen, Regele Mihai nu ar fi putut intra în România după cei 45 de ani care trecuseră de la abdicarea lui. A fost de altfel un moment care a scris istorie – peste un milion de oameni l-au aclamat atunci pe străzile Bucureștilor.
În Sâmbăta Mare, Regele și soția sa, Ana, însoțiți de prințul Nicolae, au fost așteptați de ÎPS Pimen pe aeroportul din Salcea de unde s-au îndreptat spre Putna. Starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, l-a primit pe Rege în pridvorul bisericii cu Evanghelia şi Crucea, aşa cum erau întâmpinaţi odată domnitorii.
S-a ținut o slujbă la mormântul lui Ștefan cel Mare, iar a doua zi peste zece mii de oameni, veniți din toată țara au participat la slujba Învierii, unde s-a cântat „Hristos a Înviat” și Imnul Regal. Mai mult de atât, toată lumea a scandat ”Trăiască Regele!” și „Monarhia salvează România”.
„Regele Mihai a venit la Mănăstirea Putna să se închine la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și să participe la slujba de Sfintele Paști. Încercase de două ori să vină în țară și nu i s-a aprobat, așa cum știm cu toții.
Orice bun creștin are o mare dorință de a se închina la Sfântul Mormânt al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, la Ierusalim. Orice bun român are dorința de a se închina la mormântul lui Ștefan cel Mare, numit de Mihai Eminescu altarul conștiinței noastre naționale, iar Mănăstirea Putna, Ierusalimul neamului nostru românesc. Dorința Majestății Sale a fost firească și legitimă, ca fiu și suveran al ţării prin ungere.
Primii pași după un lung surghiun i-a făcut așadar la Putna. Nu avem viitor dacă nu ne respectăm trecutul, a spus Majestatea Sa în cuvântul ținut în Parlamentul României cu ani în urmă. Putna ne amintește cel mai mult de trecutul nostru românesc, de istoria neamului nostru.
L-am întrebat atunci cum a putut rezista atâția ani în surghiun. Mi-a răspuns: cu rugăciune, credință și nădejde în Dumnezeu. Am constatat la Majestatea Sa o judecată pătrunzătoare în Duhul adevărului privind istoria neamului nostru românesc. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în Împărăția cerurilor întru bucuria mântuirii!”, spunea IPS Pimen despre acel moment în ziarul Lumina al Patriarhiei Române.
Și Nicolae Ceaușescu a mers la Putna. A făcut-o la prima vizită a acestuia la o Mănăstire, după instalarea în funcția de secretar general al Partidului Comunist Român.
„În anul 1966, Nicolae Ceaușescu a vizitat Mănăstirea Putna cu prilejul împlinirii sorocului de 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii Mănăstirii Putna. După această vizită, Putna, îndeosebi, dar și celelalte mănăstiri au fost „năvălite” de mulțimea turiștilor, mai ales a școlarilor și a studenților.
„Dacă Ceaușescu a fost la Putna, nu mai are nimeni dreptul să ne mai urmărească și să ne ceară socoteală de ce mergem la biserică și la mănăstiri”, spuneau turiștii cu multă bucurie sufletească”, a spus IPS Pimen.
De altfel, despre acest eveniment și-a adus aminte și fostul director de la „Europa Liberă”, Nicolae Stroescu Stînişoară. Acesta a povestit cum Nicolae Ceaușescu s-a aplecat să sărute Biblia, dar dictatorul a fost tras de mânecă de soția lui. Elena Ceauşescu i-a spus atunci: „Nicule, noi suntem atei!”.