News

Detaliile secrete ale respingerii aderării României la Schengen. Interesele uriaşe ale Olandei vizează Lukoil şi portul Constanţa

Miza portului Constanţa revine în ecuaţia Schengen. Interesul Olandei de a avea acces la Marea Neagră a dus la votul împotriva României, din Consiliul JAI
12.01.2023 | 18:31
Detaliile secrete ale respingerii aderarii Romaniei la Schengen Interesele uriase ale Olandei vizeaza Lukoil si portul Constanta
Shell urmăreşte să ajungă în Portul Constanţa
ADVERTISEMENT

Pe măsura trecerii timpului ies la iveală tot mai multe dedesubturi privitoare la votul negativ din Consiliul JAI, din data de 8 octombrie, care au respins aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Deşi Austria şi, respectiv, Olanda, şi-au asumat indiviual responsabilităţile, faptele dovedesc că este vorba de o schemă mult mai complexă, cu încrengături care implică uriaşe interese de afaceri.

Shell ar vrea benzinăriile Lukoil din România, în schimbul celor cedate ruşilor anul trecut

În spatele crizei migranţilor invocate de Austria se ascund, de fapt, interese legate de OMV şi gazele din Marea Neagră, la care compania doreşte să aibă acces.

ADVERTISEMENT

În privinţa Olandei, deşi declarativ votul său a fost îndreptat numai împotriva Bulgariei, interesele acestei ţări în România sunt cel puţin la fel de mari ca ale Austriei. Conform unei investigatii realizate de gandul.ro, guvernul lui Mark Rutte s-a poziţionat împotriva aderării României la Schengen ca urmare a interesului energetic în ţara noastră pe care îl are firma olandeză Royal Dutch-Shell.

Deşi a fost una dintre primele companii occidentale venite în ţara noastră după 1989, compania a părăsit România în 2007, însă acum a identificat noi oportunităţi de afaceri şi s-ar întoarce cât mai repede aici. Motivul este legat de războiul din Ucraina, Shell dorind să fie deja instalată bine aici în momentul în care va începe procesul de reconstrucţie a Ucrainei.

ADVERTISEMENT

Mai exact, olandezii au pus ochii pe zona portului Constanţa, de unde ar urma să se facă livrări importante către porturile ucrainene.

Dacă viitorul este încă incert, trecutul aproapiat ne edifică însă în termeni reali în privinţa a ceea ce reprezintă Shell de fapt, în momentul de faţă. Ca urmare a sancţiunilor UE împotriva companiilor ruseşti, în mai 2022 toate cele 400 de benzinării Shell din Rusia au fost cumpărate de gigantul local Lukoil, prezent şi în ţara noastră cu aproximativ 300 de benzinării. Pe acestea din urmă, plus rafinăria Petrotel Lukoil, şi le-ar dori Shell la schimb în portofoliul său, într-o mişcare în sens invers faţă de cum s-a petrecut primăvara trecută în Rusia.

ADVERTISEMENT

Problemele Lukoil în România blochează tranzacţia dorită de olandezi

Totuşi, problemele legale pe care le are Lukoil în România reprezintă un impediment major în calea acestei tranzacţii, Dosarul “Lukoil”, din 2014, fiind dosarul cu cel mai mare prejudiciu din istoria României, aproximativ două miliarde de euro. Instanţa a pus sechestru asigurător pe bunuri în valoare de 1,2 miliarde euro, decizie menţinută de Tribunalul Prahova în februarie 2022.

După cum reiese din comunicatul Tribunalului Prahova, în centrul investigațiilor acestui dosar cu prejudiciu de miliarde de euro se află Lukoil Holding BV Olanda, pe care, conform investigaţiilor gandul.ro, statul olandez dorește să-l închidă și să-l mușamalizeze, dând astfel cale liberă transferului activelor Lukoil din România către compania Shell.

ADVERTISEMENT

Mai mult decât atât, prin această tranzacție Shell va obține și accesul la Portul Constanța, pentru că Lukoil are în derulare importante contracte de închiriere și operaționale cu Oil Terminal Constanța, al cărui client principal a devenit după semnarea în 2023 a unui contract de 56 milioane euro.

Conform surselor, Shell dorește ca cea mai mare parte a operațiunilor pe care le va derula prin Oil Terminal Constanța să fie dirijate către Ucraina, urmând să păstreze doar strictul necesar aprovizionării benzinăriilor din România. Există astfel riscul de a genera o penurie de combustibil pe piață internă, posibil cu consecinţe grave asupra siguranței energetice a României.

ADVERTISEMENT