Dumitru Buzatu, fost ”baron de Vaslui”, arestat preventiv într-un dosar de luare de mită, lansează acuzații grave din spatele gratiilor. Fostul șef al CJ Vaslui susține că judecătorii de la Tribunalul Vaslui încearcă să-l forțeze să recunoască șpaga de 1,25 de milioane de lei din partea omului de afaceri Emanuel Savin. La asta se adaugă și presiunea venită din partea opiniei publice, care îi determină pe magistrați să nu-și asume eventuala eliberarea din penitenciare și plasarea lui în arest la domiciliu.
Informațiile apar în motivarea cererii de strămutare a procesului formulată de cei doi inculpați, Dumitru Buzatu și Radu Judele, respinsă de Curtea de Apel Iași la începutul lunii martie.
”De asemenea, precizează că există în ultima perioadă, respectiv în perioada decembrie 2023-februarie 2024, o atitudine la nivelul Tribunalului Vaslui pe care apărarea o traduce în mod simplu ca punându-se presiune pe petent pentru a recunoaște fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată”, se arată în încheierea de ședință consultată de FANATIK.
Avocatul lui Buzatu reclamă atitudinea judecătorilor ca fiind ”de neînțeles”, aceștia justificând prelungirea arestului față de clientul său cu mențiuni precum ”atitudinea adoptată în cursul urmăririi penale”, ”inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor în cursul urmăririi penale” sau ”nu se cunoaște poziția procesuală a inculpaților”. Apărătorul fostului șef al CJ Vaslui spune că Buzatu a dat deja declarații în faza de urmărire penală, însă este dreptul acestuia de a nu recunoaște fapta.
Dumitru Buzatu a dat două declarații, consemnate în dosarul de urmărire penală. La scurt timp după ce a fost reținut, fostul șef al CJ Vaslui le-a spus anchetatorilor că banii îi aparțin și că provin din economii proprii.
Declarația dată în calitate de suspect diferă față de cea inițială. Aici, Buzatu susține că îi ceruse un împrumut omului de afaceri Emanuel Savin, la o întâlnire pe care a avut-o cu acesta anterior. Discuția respectivă ar fi fost interceptată, iar procurorii DNA arată că din aceasta rezultă că inculpatul ceruse, de fapt, 10% din valoarea facturilor decontate de CJ Vaslui, în contul unei lucrări câștigate de firma afaceristului.
Avocatul a mai arătat și faptul că, deși Dumitru Buzatu a fost arestat în septembrie, acesta nu a avut acces la dosar decât pe data de 12 ianuarie, având la dispoziție două săptămâni să-l studieze pentru a depune cereri și excepții. Potrivit acestuia dosarul șpăgii lui Dumitru Buzatu conține 35 de volume, reprezentând 16.756 de pagini, la care se adaugă suporții optici pe care sunt redate activități de supraveghere.
Dumitru Buzatu pune la îndoială credibilitatea și imparțialitatea judecătorilor, pe fondul unei presiuni tot mai puternice din partea presei. El crede că magistrații se tem să-l pună în libertate, în contextul în care opinia publică îl vede deja ca și condamnat pe fostul șef al CJ Vaslui.
“În continuare, încă din faza de urmărire penală s-au evidenţiat această mediatizare excesivă şi această confirmare că faţă de persoana petentului s-a manifestat în mod constant şi se manifestă un subiectivism conştient, existând o nepermisă părtinire şi un interes în suspectarea, acuzarea, trimiterea în judecată şi evidenta condamnare în viitor a lui.
Acest subiectivism a fost transferat la acest moment la nivelul judecătorilor de la Tribunalul Vaslui, cărora le este frică să enunţe altceva decât „adevărul” ce a fost stabilit de către organul de urmărire penală şi livrat în spaţiul public, tocmai pentru a genera în lanţ o reacţie negativă din partea opiniei publice, la presiunea căreia judecătorii de la Tribunalul Vaslui să nu decidă decât în sensul sau în scopul decis de către Ministerul Public.
Exemplul elocvent este oferit chiar de către doamna judecător căreia i-a fost repartizată cauza în cameră preliminară şi care pe 02.02.2024 a recunoscut că nu poate să îl pună în libertate pe petent sau să schimbe măsura sub imperiul căreia se află acesta, prin raportare determinantă la reacţiile opiniei publice”, se mai arată în dosar.
În replică, răspunsul judecătorilor ieșeni a fost că invocarea unei mediatizări excesive nu este suficientă pentru a acuza o întreagă instanță de lipsă de parțialitate.
”Este rolul şi dreptul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie”, au arătat judecătorii, argumentând respingerea cererii de strămutare.
Pe de altă parte, pe 21 martie 2024, Tribunalul Vaslui a prelungit cu 30 de zile măsura arestului preventiv pentru Dumitru Buzatu. Celălalt inculpat, Radu Judele, a fost plasat sub control judiciar, fără posibilitatea de a lua legătura cu martorii din dosar.