Efectul neașteptat al accidentului de la 2 Mai. Elevii, dușmanii autorităților în războiul contra drogurilor

Accidentul de la 2 Mai a fost provocată de un tânăr de 19 ani, care s-a urca drogat la volan și a ucis două pietoni. Indirect, vina pentru tragedie o poartă polițiștii care-l opriseră cu câteva ore mai devreme și apoi l-au lăsat să plece cu toate că găsiseră droguri în mașina tânărului. Cu toate acestea, oalele sparte pentru această tragedie ar putea fi plătite de către elevii de gimnaziu și liceu, pe care politicienii par că vor să-i trateze ca potențiali infractori pentru a masca eșecul autorităților în lupta împotriva drogurilor.

Consumul de droguri la volan, combătut în școli

Rezultatul paradoxal al unui accident rutier, comis de un tânăr care a terminat deja școala, ar putea fi transformarea unităților de învățământ într-un fel de școli de corecție în care elevii să fie testați frecvent pentru consum de droguri. Printre măsurile anunțate de ministrul de interne, Cătălin Predoiu, după accident a fost evocată „analiza posibilităţii testării antidrog a elevilor de către personal medical calificat ce deserveşte unitatea de învăţământ, în situaţia în care manifestă vizibil comportament caracteristic consumului de droguri, cu acordul părinţilor.”

Pedepsirea consumatorilor, adică a victimelor traficului de droguri, este o idee care a câștigat teren în ultimii ani, inclusiv cu referire la consumatorii din școli. Spre deosebire de marile rețele de trafic de droguri, pe care DIICOT și Poliția Română nu au reușit să le stopeze, consumatorii pot fi prinși mai ușor, mai ales dacă se află într-un mediu închis precum școala. Defilând cu consumatorii prinși în școli sau la festivalurile de muzică, procurorii și polițiștii își pot masca mai ușor ineficiența, iar politicienii lipsa de idei privind combaterea mai bună a fenomenului consumului de droguri.

Statul nu prinde traficanții, dar se răzbună pe consumatori

Acest lucru reiese chiar din datele statistice oficiale. În ultimul raport, cu date pentru anul 2021, al Agenției Naționale Antidrog, care funcționează în subordinea Ministerului de Interne este menționată negru pe alb „creșterea semnificativă a numărului total de persoane condamnate la pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar pentru infracțiunile de deținere de droguri pentru consum propriu (44,9%) și o ușoară creștere a aceluiași indicator, pentru infracțiunile de trafic de droguri (3,76%).” Asta înseamnă că statul român trimite la închisoare victimele traficului de droguri în măsură mai mare decât pe traficanți.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Statistica este cu atât mai alarmantă cu cât este vorba de pedepse cu executare, nu cu suspendare. Creșterea este de la 49 la 71 de persoane, printre care sunt și doi minori. Iar datele pe anul în curs sau pe anii următori ar putea fi chiar mai îngrijorătoare întrucât în luna februarie a devenit lege un proiect inițiat de către PNL prin care pedepsele pentru consum propriu a drogurilor clasice au fost majorate semnificativ, ajungând la între 1 și 5 ani de închisoare pentru consum de droguri de risc, iar amenda penală dispare ca posibilitate de sancțiune.

În același timp, s-a dublat în 2021 față de 2020 numărul șoferilor găsiți drogați la volan, de la 740 la 1535. Raportul ANA nu conține date privitoare la condamnările privative de libertate pentru acest tip de infracțiune. Trebuie spus că în 2021 a fost respinsă de Parlament prima formă a Legii Anastasia prin care se pot acorda doar pedepse cu executare în cazul șoferilor vinovați de ucidere din culpă după ce s-au urcat la volan beți, drogați sau fără permis. A fost nevoie de încă doi ani pentru ca Parlamentul să diferențieze pedepsele pentru consumatori în general de cele pentru smintiții care conduc mașinile drogați, astfel că Legea Anastasia a intra în vigoare abia din luna iulie a acestui an.

Elevii, tratați ca potențiali infractori

Dacă parlamentarii au înăsprit legislația rutieră doar sub presiunea tragediilor care au avut loc pe drumurile țării, au fost în schimb mai preocupați să trimită la închisoare consumatorii de droguri, inclusiv pe cei prea tineri pentru a se putea urca la volan. În noiembrie 2022, deputații PSD Dan-Constantin Șlincu și Laura Vicol, cu semnăturile de susținere a altor 58 de colegi de partid, au depus la Parlament un proiect de lege prin care minorii cu vârste între 14 și 18 ani, care au fost surprinși și a doua oară consumând droguri să fie pedepsiți cu închisoare de la 3 luni la un an sau amendă. Astfel, recidiva, care indică o posibilă dependență de droguri a unui adolescent, nu mai este de competența medicilor sau psihologilor, ci a procurorilor.

Iar ideea că războiul împotriva drogurilor ar putea fi câștigat asmuțind polițiștii și procurorii împotriva copiilor este larg răspândită. Propunerea ca elevii să fie supuși testelor antidrog, avansată de Cătălin Predoiu, nu este nouă. În septembrie 2022, deputații Daniel Suciu și Bogdan-Gruia Ivan, printr-un alt proiect de lege, intenționau să dea poliției dreptul să năvălească în școli și universități și să testeze elevii și studenții, dacă au indicii legate de traficul de droguri în unitățile respective de învățământ. Cei care s-ar opune testării ar risca pedepse cu închisoarea între 1 an și 5 ani. În cazul minorilor, testarea s-ar face chiar și fără acordul părinților.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

În condițiile în care minorii, deja vulnerabili psihologic prin transformările din perioada adolescenței, sunt tratați ca potențiali infractori, iar consumatorii riscă închisoarea cu executare, nu surprinde că aceștia sunt mai puțin înclinați să ceară sprijin psihologic sau medical din partea unui stat al cărui obiectiv pare doar să umple pușcăriile. Raportul ANA menționează că 3.097 pe persoane au cerut asistență în 2021, în scădere cu 10% față de 2020. Scăderea este totuși pusă pe seama pandemiei care a redus disponibilitatea serviciilor de sprijin.

Ineficiența combaterii traficului de droguri

Pentru consumatori, ocazionali sau cei cu dependențe, se anunță vremuri grele, însă marii traficanți par intangibili. Strategia Națională în Domeniul Drogurilor pentru 2021-2025 arată că numărul consumatorilor actuali de droguri, în care intră o mare parte dintre cei dependenți sau care consumă în mod regulat droguri, a crescut de la 1,1% la 3,9% în intervalul 2013-2019. De asemenea, datele sintetizate de Agenția Națională Antidrog indică faptul că ponderea populației care a consumat droguri cel puțin o dată în viață a crescut de la 1% în 2003 la peste 10% în 2020.

Creșterea consumului a fost constantă, în timp ce rezultatele DIICOT și ale poliției în ce privește capturile importante de droguri cunosc variații atât de mari de la un an la altul, încât probează că sunt ani în care drogurile intră în România în cantități mari, fără ca autoritățile să deranjeze rețelele de traficanți.

În 2009, DIICOT a anunțat o captură de proporții: 1,2 tone de cocaină confiscată. Însă în 2008 și 2010, cantitățile capturate au fost infime – 3,9 kilograme în 2008 și 2,5 kilograme în 2010 – semn clar că traficanții și-au făcut treaba nestingheriți. Scenariul s-a repetat și în anii 2019 și 2020. În 2019, 1,6 tone de cocaină au fost capturate după ce pachete de cocaină au ajuns pe plajele din Năvodari și Mamaia, în urma avariei unui vas folosit de traficanți. Procurorii și polițiștii au fost doar cărăuși ai pachetelor aduse de valuri, nefiind vorba de vreo operațiune complexă de destructurare a unei mari rețele. În 2020, nu le-a mai căzut nicio asemenea pleașcă, astfel că au fost capturate în total doar 43 de kilograme de cocaină.

În 2020, capturile de heroină s-au ridicat la 63,808 kg pentru ca în anul următor să fie de 1.437,392 kg, iar pentru cocaină capturile au crescut de la 43,496 kg în 2020 la 874,727 kg în 2021. Ținând seama de antecedente este greu de spus dacă rezultatele vor fi la fel de bune pe termen lung. Însă chiar și ministrul de Interne este sceptic, Predoiu afirmând, într-o discuție cu responsabili din minister, că războiul drogurilor a fost deja pierdut de către autorități. „Le-am spus textual, erau acolo peste 30 de oameni cred, deci am peste 30 de martori şi am spus textual acest lucru, bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută. Ce trebuie să facem, sigur, să revitalizăm acest efort pe toate planurile, dar prioritar este să salvăm tânăra generaţie”, a declarat, marți, Cătălin Predoiu, citat de News.ro.