News

Elena Udrea rămâne în spatele gratiilor, după ce ÎCCJ i-a respins cererea de suspendare a pedepsei

Judecătorii ÎCCJ au respins miercuri cererea în care Elena Udrea a solicitat suspendarea pedepsei primite în dosarul Gala Bute. Astfel, fosta consilieră prezidențială rămâne în continuare la Penitenciarul Târgșor.
29.06.2022 | 16:56
Elena Udrea ramane in spatele gratiilor dupa ce ICCJ ia respins cererea de suspendare a pedepsei
Judecătorii ÎCCJ au decis ca Elena Udrea să rămână în continuare la Penitenciarul de Femei Târgșor. Foto: hepta.com
ADVERTISEMENT

După ce judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei i-au respins cererea de suspendare a executării pedepsei de 6 ani de închisoare, primite în dosarul “Gala Bute”, pentru Elena Udrea urmează termenul de judecare a recursului în casaţie, la 26 septmebrie.

Elena Udrea a fugit din România, dar a fost extrădată

Amintim că la începutul lunii aprilie, Elena Udrea fugea din România înainte ca ÎCCJ să confirme condamnarea de 6 ani închisoare, primită în dosarul Gala Bute. Ulterior, la 7 aprilie, ea era oprită de poliţia de frontieră din Bulgaria chiar când se pregătea să treacă în Grecia.

ADVERTISEMENT

Cea care a ocupat și funcția de ministru al turismului se afla într-un autoturism și spera să treacă neobservată pe la punctul de trecere Kulata. Reținută de autoritățile bulgare, Udrea a fost reținută în arestul din Blagoevgrad peste două luni, cât s-a judecat cererea de extrădare în România.

În cele din urmă, judecătorii de la Curtea de Apel din Sofia au admis la 10 iunie cererea autorităţilor române privind extrădarea Elenei Udrea. Fosta candidată la alegerile prezidențiale a fost adusă în ţară pe la vama Giurgiu şi apoi a fost încarcerată la Penitenciarul de Femei Târgşor.

ADVERTISEMENT

La acest deznodământ trist pentru Elena Udrea s-a ajuns după ce în iunie 2018, a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul Gala Bute. La acea vreme, ea a fugit din România, dar a fost depistată şi încarcerată în Costa Rica.

În același dosar apare și fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box (FRB), Rudel Obreja. Acesta a primit cinci ani de închisoare cu executare. Altfel, precizăm și care au fost celelalte pedepse în dosar. Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea) a primit 3 ani închisoare cu executare.

ADVERTISEMENT

Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) a primit un an şi şase luni cu suspendare, iar Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) a fost condamnat la 4 ani cu suspendare.

Despăgubiri de aproape trei milioane de euro

De asemenea, Ana Maria Topoliceanu (fostă prietenă de-ale Elenei Udrea şi fostă directoare a Companiei Naţionale de Investiţii) a primit 3 ani cu suspendare. Totodată, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) a fost condamnat 2 ani şi 6 luni cu suspendare.

ADVERTISEMENT

La vremea pronunțării condamnării, Udrea a fost obligată să plătească aproape trei milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism.

În plus, judecătorii au decis că ea trebuie să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. Mai mult, ÎCCJ a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Mai trebuie spus că în acest dosar, doar fostul ministru al economiei, Ion Ariton, a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

În decembrie 2018, Curtea Constituţională a României (CCR) decidea că nu a fost respectată legea când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. Efectul? Condamnările din dosarul Gala Bute au fost suspendate, iar Tudor Breazu şi Rudel Obreja au fost eliberați din penitenciar.

Elena Udrea mai are speranțe doar de la recursul în casație

De cealaltă parte, Elena Udrea a fost eliberată din Costa Rica şi s-a întors în România. Odată revenită în țară, ea şi ceilalţi inculpaţi au apelat la căi extraordinare de atac, conform Agerpres. Printre ele, contestaţia în anulare şi recursul în casaţie, prin care inculpații solicitau anularea condamnărilor şi reluarea judecării dosarului.

Puși în fața noii situații, judecătorii de la ÎCCJ s-au adresat magistraților de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Au fost puse trei întrebări care se refereau la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) când erau afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

Ulterior, CJUE a stabilit în decembrie 2021 că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a CCR dacă prin acea decizie sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. În același context, CJUE a mai amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

În dosarul Gala Bute, Elena Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele apropiate au primit sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

La acea vreme, procurorii DNA susțineau că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea, fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (n.r. – PDL Bucureşti şi Rudel Obreja).

Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute. Astfel ar fi prejudiciat bugetul instituţiei şi a creat un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

 

ADVERTISEMENT