Eliminarea pensiilor speciale și prăpădul din justiție. Câți magistrați au plecat în realitate din sistem

Toate instituțiile din sistemul judiciar și toate asociațiile profesioniste ale magistraților au criticat toate încercările autorităților de reformă/ eliminare a pensiilor speciale. Eliminarea acestora, trecută ca jalon în PNRR, a fost amânată de către Guvern până în ultima clipă. Anunțul privind ultima încercare a autorităților în acest sens a venit în data de 28 decembrie 2022, iar amenințarea venită din partea sistemului a fost că magistrații se vor pensiona în masă.

Câți judecători au plecat din sistem

De altfel, înainte ca Guvernul să anunțe proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale, în data de 3 noiembrie, CSM a consemnat un record de cereri de pensionare: 60, doar într-o singură zi. Chiar dacă încercarea autorităților s-a dovedit a fi futilă, Curtea Constituțională, așa cum era de așteptat dat fiind textul legii, a respins principalele prevederi ce recalculau pensiile magistraților și majorau vârsta de pensionare. Chir și așa, au urmat nenumărate ieșiri la pensie din rândul magistraților.

Consiliul Superior al Magistraturii publică regulat datele privind numărul posturilor vacante din sistemul judiciar. În ceea ce privește ocuparea posturilor de judecători din instanțe există o listă cu acestea la data de 1 decembrie 2022, atunci când exista deja o agitație intensă în sistem privind eliminarea pensiilor de serviciu, și numărul posturilor vacante la 1 august 2023. Datele sunt centralizate doar la nivelul celor 16 curți de apel și arată cum a evoluat dinamica posturilor vacante în perioada în care autoritățile s-au angajat să recalculeze pensiile acestora.

Astfel, la nivelul Curții de Apel Alba Iulia, în decembrie 2022 erau 72 de posturi vacante la o schemă de 290 de posturi. La Curtea de Apel, dintr-un total de 50 de posturi, erau vacante 7. La judecătorii, din 143, erau vacante 38. Potrivit datelor din 1 august 2023, numărul posturilor vacante a crescut la 77. La Curtea de Apel, numărul posturilor vacante a scăzut însă, rămânând doar 6 neocupate.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

La Curtea de Apel Bacău, dacă în decembrie 2022 erau vacante 43 de posturi dintr-un total de 219 (34 la judecătorii, 7 la tribunale și doar două la Curtea de Apel), numărul acestora a crescut la 53 (36 la judecătorii, 12 la tribunale și 5 la Curtea de Apel). La Brașov, dintr-un total de 191 de posturi, erau vacante la finalul lui 2022 18 posturi, dintre care doar unul la nivelul curții de apel. Opt luni mai târziu, numărul posturilor vacante a ajuns la 24, niciunul însă la Curtea de Apel.

La Curtea de Apel București erau vacante, dintr-un total de 1093, 121 de posturi, doar trei dintre acestea la nivelul CAB. Acum, în luna august, la un total de 1084 de posturi, sunt vacante 131, cu 13 la nivelul CAB.  La Cluj, dintr-un total de 355 de posturi, erau vacante 47 (5 la nivelul Curții de Apel). Acum sunt vacante 52 de posturi, doar 3 la nivelul Curții de Apel. La Constanța numărul posturilor vacante a crescut de la 45 la 59, însă la Curtea de Apel numărul acestora a scăzut de la 4 la 1.

La Craiova, dintr-un total de 528 de funcții, erau vacante 102, dintre care doar una la Curtea de Apel. Acum, sunt vacante 157 de posturi, 17 dintre acestea la nivelul Curții de Apel. La Galați, la o schemă de personal de 271 de judecători, erau libere 74 de posturi la finalul anului trecut, însă acum numărul lor a crescut la 94. La Iași, numărul posturilor vacante a scăzut, de la 34 câte erau în decembrie, la 33 câte sunt în prezent. La nivelul Curții de Apel Oradea, numărul posturilor vacante a rămas neschimbat, 42 la o schemă de 200. La Pitești, numărul posturilor vacante a ajuns la 55 de la 47, la o schemă de 241 de posturi. La Ploiești, la o schemă de 356 de posturi, erau vacante 96 de posturi în 2022, număr ce a crescut la 102 acum.

La Suceava erau neocupate în decembrie 2022 47 de posturi la o schemă de 232, numărul acestora crescând la 64. La Curtea de Apel numărul acestora a scăzut însă, de la 4 la 3. La Timișoara sunt acum 71 de posturi vacante, la un total de 322, în creștere de la 63. La finalul anului 2022, la nivelul Curții de Apel Târgu Mureș erau libere 28 de funcții de judecător, numărul acestora crescând la 42 acum, însă fără să fie vreun post vacant la Curtea de Apel, după ce anul trecut erau 4 libere. La nivelul tribunalelor militare erau 8 posturi vacante, la o schemă de 25, iar acum sunt libere 6.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Per total, numărul posturilor vacante a crescut cu 177 în doar nouă luni de zile. La Înalta Curte de Casație și Justiție erau vacante, la finalul anului 2022, 28 de posturi de judecător, pentru 17 dintre acestea fiind în desfășurare procedura de ocupare a posturilor. Acum, la nivelul Înaltei Curți sunt vacante doar 19 posturi de judecători. În luna mai, șefa Înaltei Curți atrăgea atenția că dintre cei 95 de judecători care activează la Instanța Supremă, 80 îndeplinesc condițiile de a ieși la pensie.

Astfel, cele 168 de posturi noi vacante între finalul anului trecut și august 2023 reprezintă circa 4% din cei aproape 4.000 de judecători în prezent, în sistem, și doar 3,3% din totalul posturilor aflate pe schemă.

Câți procurori au plecat din sistem

Pentru situația posturilor ocupate și a celor vacante din parchete, tot CSM a publicat o statistică la data de 14 noiembrie 2022. Aici datele sunt centralizate pentru toate parchetele din țară și aveam din 484 de posturi de conducere prevăzute în schema de personal doar 204 ocupate, și alte 280 vacante. La nivelul posturilor de execuție, dintr-un total de 1.760 de posturi, erau ocupate 1.537, cu 259 de posturi vacante. Per total, gradul de ocupare în parchetele din țară era de 76,73%. Un parchet important între acestea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, avea un grad de ocupare de 80%, cu 4 posturi de conducere vacante și doar 3 de execuție, la o schemă de 7/ 43.

Potrivit datelor CSM din 19 iulie 2023, gradul de ocupare al funcțiilor în parchetele din țară a scăzut de la 76% la 71,43%. Astfel, la această dată erau vacante 257 posturi de conducere și 377 de execuție. Cea mai mare scădere e însă înregistrată la parchetele militare, unde gradul de ocupare scade de la 57% la doar 48%.

În ceea ce privește marile parchete, în noiembrie 2022, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte gradul de ocupare era de doar 51%. Din 116 posturi de execuție prevăzute, erau ocupate doar 63. La DNA lucrurile stăteau puțin mai bine, din 42 de posturi de conducere prevăzute, erau ocupate 28, iar din cele 153 de posturi de execuție prevăzute, erau ocupate 115, rezultând un grad de ocupare de 73%. La DIICOT, gradul de ocupare era de 86,6%, cu 222 de posturi de execuție ocupate dintr-un total de 243. Per total, la nivelul celor trei mari parchete erau vacante 51 de posturi de conducere și 112 de execuție – cu un grad de ocupare de 74,6%.

Potrivit datelor CSM din luna iulie a acestui an, la PÎCCJ gradul de ocupare a scăzut la doar 42,6% (de la 51%), cu 83 de posturi vacante, față de 70 câte erau la finalul anului trecut. La DNA gradul de ocupare a crescut la 80,5%, fiind 38 de posturi vacante, față de 52 în noiembrie. La DIICOT gradul de ocupare a scăzut cu 5 procente, fiind acum 58 de posturi vacante, față de 41 câte erau anul trecut.

Recent, CSM a atras atenția că intenția Guvernului de a desființa 200.000 de posturi vacante din sectorul de stat ar echivala cu desființarea unor instanțe și cu blocarea accesului la justiție pentru cetățeni. CSM a transmis că la nivelul instanțelor judecătorești sunt vacante în prezent 1.127 de posturi de judecător, dintr-un total de 5.065 de posturi, ceea ce înseamnă un deficit de 22,25%, iar la nivelul parchetelor deficitul este de 29,7%, fiind vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3.040 de posturi.

Numele sonore care s-au pensionat

În prezent, pensiile magistraților se compun din 80% din salariul brut din ultima luna de activitate, incluzând aici și sporurile. Un magistrat poate ieși la pensie după 25 de ani de activitate, iar pentru fiecare an în plus peste acest număr, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul. În anul 2017 au fost introduse o serie de sporuri pentru magistrați, 15% pentru condiții grele de muncă, 25% pentru solicitare neuropsihică, 5% pentru confidențialitate, la care se adaugă și indemnizația pentru titlu de doctor. Pentru un judecător cu grad de curte de apel, cu o vechime de peste 20 de ani, aceste sporuri depășesc 9.000 lei lună.

Înalta Curte, CSM și nu numai au criticat atât Guvernul cât și instituțiile internaționale, precum Banca Mondială, pentru tentativele de modificare a pensiilor speciale de care se bucură magistrații. Spre exemplu, în noiembrie 2022, judecătorii de la ÎCCJ criticau un raport al Băncii Mondiale ce recomanda majorarea vârstei de pensionare, susținând că o astfel de măsură va accelera ritmul ieșirilor la pensie. În aceeași perioadă, CSM critica faptul că Executivul lua un discuție un proiect de modificare a acestor pensii, pentru faptul că o astfel de măsură era discutată fără transparență, și fără instituțiile din sistemul judiciar.

Printre cele câteva sute de magistrați care au ieșit la pensie în această perioadă se numără și câteva nume sonore. În primul rând, foștii membrii CSM, cu câteva excepții au ieșit toți la pensie după terminarea mandatului. De notat faptul că, în proiectul de modificare al pensiilor speciale din decembrie, membrii CSM ca și șefii marilor parchete beneficiau de pensie de serviciu după expirarea unui mandat în funcție, indiferent de vârsta de pensionare. Această prevedere avea să dispară din forma finală a acestui proiect. De asemenea, printre alte modificări ce aveau să apară în această lege era condiția ca pensia să nu mai depășească veniturile din activitate și se introducea un impozit de 15% pentru partea de necontributivitate.

În luna martie a acestui an a ieșit la pensie fostul șef al DNA, procurorul Crin Bologa. În vârstă de 51 de ani, acesta nu a mai fost nominalizat de ministrul justiției pentru un nou mandat în fruntea DNA. Săptămâna trecută a ieșit la pensie și fostul procuror general, Gabriela Scutea, în vârstă de 50 de ani, și cu 26 de ani de activitate în sistemul judiciar. Decizia acesteia vine după ce nu a mai obținut un nou mandat în fruntea Ministerului Public. Un alt procuror cu notorietate care a ieșit la pensie în această perioadă este Adina Florea, procurorul șef care a condus celebra Secție Specială, secție care nu a adus în fața instanței niciun magistrat pentru corupție și care nu a realizat niciun rechizitoriu. Aceasta s-a pensionat în 29 noiembrie.

Tot în rândul pensionarilor speciali a intrat și judecătoarea Elena Burlan, condamnată în 2020 la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, fiind acuzată că a primit 50.000 de euro de la clanurile de interlopi pentru sentințe blânde. Cazul ei s-a prescris însă, iar aceasta s-a pensionat în urmă cu două săptămâni, urmând să primească înapoi și salariile pe perioada în care a fost suspendată din funcție.

În data de 20 iunie sute de judecători și procurori au anunțat proteste cu suspendarea activității, nemulțumiți de modificările pe care Guvernul intenționa să le aducă la pensiile speciale. Un judecător pensionat recent, Andi Malaliu, mai puțin cunoscut publicului larg, a ironizat situația magistraților care în 2018 protestau față de modificările din justiție ale regimului Dragnea. „Karma is a bitch, zicală mereu actuală! Prin 2017 clamau reziștii că ‘justiția e sub asediu’ (și mulți colegi, de buna credință îi ascultau). Și era justiția sub asediul unor măriri de salarii făcut cu acordul unui Iordache (pe care niște minți luminate nu găsiseră decât să-l facă ‘Ciordache’, deși omul nu fusese implicat în nimic penal în viață lui), cu drepturi salariale restante plătite și cu un CSM clement cu derapajele politice, inclusiv cu acelea ale unui vâlcean ambițios, care vă conduce peste ani cel mai coșmaresc CSM.

Și cu un Dragnea refuzând să pună pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul lege al USR privind eliminarea pensiilor speciale, inclusiv ale magistraților. Și totuși, mulți l-au urât pe Dragnea și au votat USR. Ca acum USR să fie cea mai vehementă împotrivă pensiilor speciale și să propună 35 de ani vechime în magistratura pentru ieșirea la pensie. Da, Karma is a bitch și blestemata nu uita niciodată!”, a scris fostul judecător pe Facebook.

În final, aceste temeri s-au dovedit a fi neîntemeiate, după ce CCR a decis în data de 2 august că principalele prevederi ale legii sunt neconstituționale. Curtea Constituțională a decis că prevederile privind creșterea vârstei de pensionare până în anul 2035, tăierea pensiilor prin impozitarea suplimentară și micșorarea lor prin stabilirea bazei de calcul la 80% din salariile primite în ultimul an, și apoi, din 2043, pe întreaga activitate.

Curtea a susținut, aderând la jurisprudența ultimilor 20 de ani prin care a legat dreptul la pensia de serviciu de independența justiției, prevăzută în Constituție, că pensia de serviciu a magistraților trebuie „să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite”. Recalcularea pensiilor printr-o formulă ce diminuează baza de calcul, spune CCR, încalcă principiul securității juridice privind neretroactivitatea legii.

Această decizie a CCR nu a surprins pe nimeni. În decembrie 2022, aceeași Curte respingea ca neconstituțională obligația de a plăti contribuții de sănătate pentru pensiile de stat mai mari de 4.000 lei. „Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Ordonanța de urgență nu poate diminua cuantumul pensiei aflate în plată, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o diminuare inevitabilă a cuantumului pensiei”, se arată în decizia 650/ 2022 a CCR.