Energia nucleară este istorie în Germania. O greșeală strategică, estimează experții. Pe ce resurse se va baza locomotiva UE?

Energia nucleară este, oficial, istorie în Germania. Sâmbătă, 15 aprilie, țara și-a luat rămas bun de la ultimele trei reactoare nucleare, punctul culminant al unei promisiuni controversate și de lungă durată. Pe ce energie se va baza Germania de acum înainte?

O „dată istorică”

Acesta este sfârșitul a zece ani de tergiversare. La miezul nopții de sâmbătă, 15 aprilie, centralele Isar 2 (sud-est) , Neckarwestheim (sud-est)  și Emsland (nord-vest) au fost deconectate definitiv de la rețeaua electrică. ”Sfârșitul unei ere”, s-a exprimat compania energetică RWE.

”În sfârșit, energia nucleară aparține acum istoriei. Haideți să facem din acest 15 aprilie o zi memorabilă”, a declarat sâmbătă Greenpeace, organizația aflată în fruntea luptei antinucleare. ONG-ul a organizat, de asemenea, o festivitate de adio la emblematica Poartă Brandenburg din Berlin.

Ieșirea din energia nucleară ”vine prea târziu, nu prea devreme”, a declarat Jürgen Trittin, deputat al Partidului Verzilor. 15 aprilie este o ”dată istorică”, a spus el. Este punctul culminant al luptei de zeci de ani a puternicei mișcări germane antinucleare împotriva ”unei tehnologii periculoase, nesustenabile și costisitoare”.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Un proces lung și controversat

După o decizie inițială a Berlinului de a elimina treptat energia nucleară la începutul anilor 2000, fostul cancelar Angela Merkel a accelerat procesul de eliminare treptată a energiei nucleare în 2011, după dezastrul de la Fukushima. Din 2003, Germania a închis deja 16 reactoare.

În Germania, a existat un sentiment anti-nuclear destul de răspândit. Acest lucru a devenit mult mai puțin evident atunci când s-a realizat că țara nu s-a mai putut baza pe gazul rusesc. Stabilită inițial pentru 31 decembrie 2022, închiderea celor trei centrale a fost amânată cu câteva luni din cauza crizei energetice legate de războiul din Ucraina și a penuriei de gaz rusesc.

Aici au fost primele îngrijorări. Privată de gazul rusesc, întrerupt de Moscova, Germania s-a trezit expusă la cele mai rele scenarii posibile, de la riscul de a-și închide fabricile până la riscul de a rămâne fără încălzire. Odată cu înlocuirea gazului rusesc cu alți furnizori, scenariul dezastrului a fost în cele din urmă evitat, dar consensul în jurul eliminării treptate a energiei nucleare s-a erodat totuși.

„În Germania, înainte exista un sentiment antinuclear destul de răspândit. Acest lucru a devenit mult mai puțin evident atunci când ne-am dat seama că nu ne mai putem baza pe gazul rusesc pentru a ieși din energia nucleară și a ne îndrepta către sursele regenerabile”, explică Anna Hubert, specialist în politici energetice europene și jurnalist pentru media online Contexte.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

”Este o greșeală strategică”

Potrivit unui sondaj recent realizat pentru postul public de televiziune ARD, 59% dintre respondenți consideră că, în acest context, abandonarea centralelor nucleare nu este o idee bună. ”Este o greșeală strategică într-un mediu geopolitic încă tensionat”, a declarat Bijan Djir-Sarai, secretarul general al partidului liberal FDP, partener în guvernul de coaliție al lui Olaf Scholz și al ecologiștilor.

Germania ar trebui ”să extindă oferta de energie, nu să o restrângă și mai mult”, a declarat Peter Adrian, președintele Camerelor de Comerț germane, pentru cotidianuș Rheinische Post. În această privință, miniștrii Mediului și Economiei s-au dorit a fi iniștitori. Într-o declarație publicată săptămâna trecută, aceștia au afirmat că „disponibilitatea ridicată a aprovizionării energetice în Germania rămâne asigurată”.

Iar pentru a garanta această securitate energetică, Berlinul subliniază ”nivelul ridicat de umplere a rezervoarelor de gaz ale țării” (64,5%), datorită importurilor masive de gaz natural lichefiat (GNL).

Fără atom, dar cu cărbune

În paralel cu această decizie, Germania și-a propus să se debaraseze de combustibilii fosili, stabilindu-și obiectivul de a acoperi 80% din necesarul de energie electrică cu surse regenerabile până în 2030. De asemenea, își propune să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2045. Dar este acest lucru posibil fără energie nucleară?

„Decizia Germaniei de a întoarce pagina energiei nucleare se bazează mai mult pe probleme de securitate globală decât pe probleme climatice, de teama unei explozii a unei centrale, așa cum a fost cazul Fukushima. Pentru a ieși din această situație, Germania pariază pe cărbune”, este de acord Anna Hubert.

Cel mai mare emițător de CO2 din Uniunea Europeană, țara este încă foarte dependentă de cărbune. În 2022, de exemplu, ultimele trei reactoare au furnizat 6% din energia produsă în țară, față de 33% cât a furnizat cărbunele, care chiar a crescut în consum cu 8% anul trecut din cauza crizei gazelor, notează TV5 Monde.

Cu alte cuvinte, fără energie nucleară, mai mult cărbune și ambiții ecologice. La prima vedere, situația poate părea paradoxală. Dar după cum explică Anna Hubert, ”este posibil”. Ea explică: ”Pentru Germania, cărbunele este doar o treaptă spre energia regenerabilă completă. Orice s-ar întâmpla, ai nevoie de o sursă de energie de tranziție pentru a ajunge la energie regenerabilă completă, iar în Germania, cărbunele ar juca acest rol”.

Fumul negru de tranziție

„Nici o țară europeană nu poate trece la energie complet regenerabilă fără energie de tranziție. Iar în prezent, aceste energii sunt, din păcate, poluante”, estimează Hubert. Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat, de asemenea, că în următorii ani vor trebui instalate ”4 sau 5 turbine eoliene în fiecare zi” pentru a acoperi nevoile Germaniei.

În 2022, ponderea surselor regenerabile în mixul de producție din Germania a ajuns la 46%, față de mai puțin de 25% cu zece ani înainte. Simon Müller, directorul centrului de studii german Agora Energiewende, este mulțumit de aceste rezultate. ”După 20 de ani de tranziție energetică, energiile regenerabile produc în prezent de aproximativ o dată și jumătate mai multă electricitate decât producea energia nucleară la apogeul său în Germania”, a declarat el.

Dar Germania nu se poate descurca singură cu energia regenerabilă, are nevoie de un lanț de producție care este dependent de restul Europei. Dar, deși rezultatele sunt apreciate ca satisfăcătoare, sunt ele durabile? Aceasta a fost întrebarea pusă în mod ironic de cotidianul Süddeutsche Zeitung, sâmbătă: ”Unde și cum ar trebui produsă energia regenerabilă? Toată lumea din această țară este de acord cu un singur lucru: nu la noi acasă”.

Dependența de alte țări

”A paria pe cărbune pentru a obține surse regenerabile rămâne un pariu”, spune Anna Hubert. ”În 2030, dezvoltarea energiei solare și eoliene în Germania ar trebui să compenseze activitatea a aproximativ 30 de reactoare nucleare, dacă se menține construirea”. Dar nuanțează: ”Aceasta este încă o planificare. Aceste energii sunt încă foarte dependente de condițiile meteorologice și, pentru moment, nu avem soluții pentru stocarea lor”.

Deși în prezent există mai multe scenarii care garantează o poziție sustenabilă pentru Germania, Hubert expune o altă zonă gri: dependența sa de alte țări. ”Nu poți exclude unele scenarii ceva mai complicate”, explică ea. ”Germania se bazează foarte mult pe importurile din țările nord-africane, în special pentru hidrogen. Același lucru este valabil și pentru importurile de gaz și GNL, care nu vor mai veni din Rusia, ci din țări precum Qatar sau Azerbaidjan. Știm foarte bine că aceste țări nu sunt întotdeauna cele mai stabile”.

“Având în vedere prețul ridicat al energiei și subiectul fierbinte al schimbărilor climatice, au existat, bineînțeles, apeluri pentru extinderea centralelor electrice”, spune Jochen Winkler, primarul din Neckarwestheim, unde centrala electrică cu același nume își trăiește ultimele ore.

„Prejudecăți aproape fanatice”

Pentru liderul opoziției conservatoare (CDU), Friedrich Merz, renunțarea la energia nucleară este rezultatul unei ”prejudecăți aproape fanatice” (…) Mitul fondator al Verzilor triumfă asupra oricărei rațiuni”, a scris el pe Twitter. ”În ultimii zece ani, Germania nu a avansat dezvoltarea energiilor regenerabile atât de mult pe cât ar fi fost necesar pentru protecția climei și tranziția energetică”, a declarat Simon Müller, directorul centrului de studii german Agora Energiewende.

„La începutul mileniului, oponenții nucleari au crezut că este posibil să se închidă imediat toate centralele nucleare germane, fără a pune în pericol alimentarea cu energie electrică. Asta era atunci în programul electoral al Verzilor”, își amintește Die Zeit. Acum, Germania este puternic și permanent dependentă de gaz și cărbune pentru a-și asigura securitatea aprovizionării.

Franța, Elveția, Belgia

Cu 56 de reactoare, Franța rămâne cea mai ”nuclearizată” țară pe cap de locuitor. Spre deosebire de Germania, guvernul francez intenționează să deschidă noi reactoare și să prelungească durata de viață a celor existente. În plus, la nivel european, există diferențe puternice între Paris și Berlin în ceea ce privește rolul atomului.

Bruno Le Maire, ministrul Economiei și Finanțelor, declara, în decembrie anul trecut: ”Nu există o mare națiune industrială fără energie nucleară. Sunt convins că toate marile națiuni industriale din lume, toate marile națiuni industriale din Europa, inclusiv cele care au făcut o alegere diferită, vor reveni la energia nucleară (…) Pentru că atunci când vor trebui să aleagă între a-și abandona industria sau a relansa energia nucleară, vor relansa energia nucleară”.

În 2017, elvețienii au aprobat prin referendum o lege care prevede înlocuirea energiei nucleare cu energie regenerabilă. “Elvețienii s-au opus construirii de noi centrale, cele existente rămânând însă în funcțiune. Așadar, nu ne aflăm pe o ieșire clară din energia nucleară”, explică Anna Hubert.

În Belgia, unde există șapte reactoare, ieșirea din energia nucleară va fi treptată, după cum explică Anna Hubert. “Un reactor a fost închis în septembrie 2022. Scenariul de ieșire ar trebui să se desfășoare pe parcursul a 10 ani, cu închiderea unui reactor pe an. Dar acest calendar a fost deja amânat din cauza războiului din Ucraina”.