News

Etnicii maghiari condamnați pentru terorism cer daune de un milion de lei și acuză statul român de sechestrare. Ce au decis judecătorii

Curtea de Apel Brașov a soluționat apelul celor doi maghiari care au cerut despăgubiri, după ce au fost condamnați pentru acte de terorism.
09.05.2023 | 16:59
Etnicii maghiari condamnati pentru terorism cer daune de un milion de lei si acuza statul roman de sechestrare Ce au decis judecatorii
Beke Istvan și Zsolt Zoltan au stat la închisoare, în total, patru ani. Ei au fost eliberați în 2021 / Sursă foto: Szekelyhon.ro
ADVERTISEMENT

Un milion de lei este suma pe care Beke Istvan Attila și Szocs Zoltan au cerut-o despăgubiri statului român pentru cei patru ani petrecuți în închisoare, după ce au fost găsiți vinovați pentru acte de terorism. Cei doi se consideră nevinovați și acuză statul român de ”privare nelegală de libertate”, sau, pe scurt, sechestrare.

Beke și Szocs au reclamat pierderi financiare din cauza condamnării

Anul trecut, Beke și Szocs au deschis o acțiune civilă împotriva Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov – ANAF Covasna, în care au invocat încălcarea drepturilor constituționale în timpul procesului penal, precum și dispunerea în mod nelegal al arestului preventiv și a executării pedepsei cu închisoarea.

ADVERTISEMENT

În plus, cei doi spun că din cauza problemelor cu legea, au avut pierderi financiare importante, pe care statul român trebuie să le repare.

”Înainte de arestarea sa nelegală reclamantul Beke Istvan era electrician de meserie și administrator într-o firmă de pază și protecție. După arestarea sa a fost retrasă atât autorizația sa cât și a firmei, ceea ce a dus la pierderi financiare foarte mari, pierzându-și clienții.

ADVERTISEMENT

Reclamantul Szocs Zoltan se ocupa cu cultivarea plantelor ornamentale, iar în perioada sa de detenție de aproape 4 ani a avut pierderi financiare foarte mari”, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Judecătorii au respins de două ori cererea de acordare a despăgubirilor

Acțiunea lui Beke și a lui Zsocs avea puține șanse de reușită, în condițiile în care, în legislația românească, dreptul la reparare a pagubei este condiționat de o hotărâre de achitare sau o ordonanță de infirmare a măsurii privative de libertate. În cazul celor doi, o astfel de soluție nu există, ei fiind judecați și găsiți vinovați de faptele pentru care fuseseră acuzați.

ADVERTISEMENT

În aceste condiții, în aprilie 2023, Curtea de Apel Brașov a confirmat decizia instanței de fond și a respins acțiunea ca fiind prescrisă. Dreptul persoanelor prejudiciate de erori judiciare se prescrie la 6 luni de la data condamnării, cu excepția intervenirii unui caz de suspendare sau întrerupere al acestui termen.

Hotărârea nu este definitivă și mai poate fi atacată cu recurs, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.

ADVERTISEMENT

Atac terorist cu petarde și artificii, la parada de 1 Decembrie

Beke Istvan și Szocs Zoltan au fost eliberați în iulie 2021, după executarea termenului legal de 2/3 din pedeapsa de 5 ani. Pe parcursul executării sentinței, cei doi au dat dovadă de un comportament ireproșabil, în spatele gratiilor.

Etnicii maghiari au fost arestați în 2015, când plănuiau un atac la festivitatea Zilei Naționale a României, organizată la Târgu Secuiesc. DIICOT i-a acuzat că plănuiau să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat în apropierea locului unde urma să se desfășoare parada militară.

Beke și Szocs erau, la acea vreme, lideri ai grupării ”Mișcarea Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania, considerată extremistă și scoasă în afara legii de autoritățile române. Ei susțin că materialele pirotehnice găsite la ei acasă erau legale și reprezentau simple artificii și petarde.

Ce s-a întâmplat cu materialele pirotehnice confiscate de la Beke Istvan

De altfel, în cursul acestui an, autoritățile române au obținut acordul instanței pentru distrugerea materialelor confiscate de la Beke, care fuseseră sigilate și depozitate la o unitate militară, sub pază.

După ce acestea au fost folosite ca probă în procesul penal, militarii s-au plâns că au devenit o amenințare pentru siguranța lor, pentru că un eventual incendiu ar fi aruncat în aer întreaga unitate. Drept urmare, materialele pirotehnice au fost distruse în condiții de siguranță, la sfârșitul lunii ianuarie.

ADVERTISEMENT