Europa, condamnată la secetă prelungită: ploile abundente nu vor face solul mai fertil. Schimbări climatice ireversibile?

Contrar a ceea ce s-ar putea crede, precipitațiile abundente din această primăvară în Europa nu vor pătrunde în solul uscat și nu vor alimenta vegetația sau pânza freatică, cel puțin nu la început. Un efect al schimbărilor climatice care-i îngrijorează tot mai mult pe agricultori. Din cauza dezItaliaechilibrelor climatice, un efect de secetă prelungită asupra solului are efectul de a-l face hidrofob, adică va tinde să respingă apa.

Solul nu mai absoarbe apa

Precipitațiile abundente din Europa din această primăvară nu vor inversa tendința de secetă din cea mai mare parte a continentului. Europa se va confrunta cu un nou an de secetă. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, o mare parte a continentului s-a confruntat cu un exces de precipitații. Sunt aceste ploi de mare intensitate vești bune pentru solurile și râurile uscate, pânzele freatice aflate  sub nivelul lor obișnuit?

Răspunsul este nu, potrivit lui Fabienne Trolard, geochimist și mineralog, director de cercetare la INRAE, Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu (Franța).  Apa poate cădea, dar trebuie să poată fi absorbită de sol. Problema este că, cu cât picăturile de ploaie sunt mai mari, cu atât solul este mai uscat, cu atât este mai puțin permeabil la apă. Acesta este fenomenul fizic denumit „splash” care definește ricoșeul unui lichid, în acest caz picăturile, pe o suprafață solidă, în acest caz solul.

”Această apă va pătrunde în cele din urmă în sol, dar inițial va aluneca în principal la suprafață, deoarece o perioadă de secetă prelungită în sol îl va face hidrofob, adică va avea tendința de a respinge apa”, explică mineralogul Fabienne Trolard. În timp ce un sol, atunci când este umed, este hidrofil, adică captează cu ușurință apa.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Eroziune, despăduriri, monoculturi

Fenomenul este un mai complex decât pare. Solurile  argiloase, care sunt comune în Europa, atunci când sunt uscate, devin orizontale în lipsa apei, printr-un fenomen de gravitație. Ele sunt dispuse în foi, ca niște țigle de acoperiș. Acest lucru face ca apa să treacă mai greu prin ele. ”Aceasta este o crustă de argilă”, continuă Fabienne Trolard. Această crustă împiedică buna circulație a apei, dar și a aerului în sol.

De asemenea, ea contribuie la eroziunea solului, deoarece favorizează scurgerea apei, care a căzut în cantități mari fără a se putea infiltra. ”Este nevoie de un anumit timp pentru a se reumple înainte ca apa să poată fi din nou absorbită”, explică Fabienne Trolard.  Prin urmare, în cazul unor precipitații foarte abundente și după o perioadă de secetă, pagubele pot fi colosale. La fel ca în Belgia, în iulie 2021, orașele din Valonia, inclusiv Liège, au fost în unele locuri scufundate de ape.

Impermeabilitatea solului nu se datorează doar fenomenului „splash”. Despădurirea este, de asemenea, responsabilă pentru slaba infiltrare a apei în sol.  De asemenea, zonele unde se practică monocultura, cum ar fi porumbul, care necesită multă apă, declanșează, de asemenea, fenomene de hidrofobicitate. Potrivit cercetătorului, solurile cu o singură cultură rămân goale pentru o mare parte a anului și, în rest, au un sistem radicular foarte superficial. ”În aceste soluri fierbinți, argilele vor crea o crustă  care va împiedica apa să pătrundă în sol. Principalul fenomen în acest caz este scurgerea la suprafață. Pătrunderea apei este extrem de scăzută”.

Risc de inundații fulgerătoare

Însă experții spun că este puțin probabil ca cantitățile mari de apă care au căzut să facă solul mai fertil și că există în continuare riscul unor inundații fulgerătoare, precum cele care au afectat recent mai multe țări, printre care Croația, Serbia și Italia. ”Provocarea cu precipitațiile, mai ales atunci când sunt abundente, după o perioadă lungă de secetă, este că, de multe ori, apa nu ajunge acolo unde ar trebui să ajungă. În perioadele de secetă, nu există straturi umede la suprafață, ceea ce face ca solul să fie foarte dur. Iar atunci când solul este foarte dur, în loc să umple pânzele freatice și râurile, apa se scurge direct de la suprafața solului, ceea ce duce la acest tip de inundații catastrofale”, explică Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Secete rapide

Așa-numitele secete ”normale” se întind pe parcursul mai multor luni, dar în ultimii ani a apărut un alt tip de secetă, care este mai brutal și mai intens. ”Un concept mai recent, care există de aproximativ zece ani, este cel al secetei rapide, care începe mult mai repede. De aceea, impactul poate fi mai mare, cel puțin pe termen scurt. De asemenea, aceasta se dezvoltă mai rapid din cauza unui deficit brusc de precipitații, dar și din cauza temperaturilor ridicate care cresc potențialul de evapotranspirație”, explică profesorul Justin Sheffield, șeful Departamentului de Geografie și Științe ale Mediului de la Universitatea din Southampton.

Modelele meteorologice prevăd deja o vară fierbinte și uscată, astfel încât economisirea apei este o prioritate pentru multe țări europene, și nu numai. ”Trebuie să ne adaptăm comportamentul acasă; să spălăm mai puțin, să închidem robinetele, să facem dușuri mai scurte. Dar, de asemenea, trebuie alese alimente și culturi care au nevoie de mai puțină apă pentru a supraviețui temperaturilor cu care ne confruntăm acum în Europa”, conchide Samantha Burgess.

Catastrofă în Italia

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a vizitat duminică victimele inundațiilor din Emilia Romagna. După ce a părăsit în grabă summitul G7 de la Hiroshima, Japonia, Meloni a vizitat casele inundate din nord-estul Italiei. În cizme de cauciuc, Giorgia Meloni a discutat cu proprietarii caselor afectate și cu voluntari, declarând reporterilor din Ravenna că a fost ”emoționată” de mărturisirile celor care au pierdut totul în urma dezastrului. ”Faceți o muncă imensă”, i-a spus ea unui locuitor din Ghibullo care distribuia alimente victimelor, potrivit unei înregistrări video difuzate de postul italian de radio și televiziune Rai.

În total, 36.000 de persoane au fost strămutate în regiune în cursul săptămânii, dar 10.000 au putut să se întoarcă la casele lor, au declarat duminică autoritățile regionale. Inundațiile au ucis cel puțin 14 persoane. Echivalentul a șase luni de precipitații a căzut în 36 de ore săptămâna trecută în Emilia-Romagna, provocând ”inundațiile secolului” în această bogată regiune agricolă și turistică.

Furtunile au provocat pagube pe scară largă, afectând puternic culturile de cereale și fructe precum caisele și cireșele. Până duminică, ploaia s-a oprit în multe locuri, dar codul meteo roșu a fost prelungit până luni. Giorgia Meloni urmează să prezideze marți o reuniune a Consiliului de Miniștri pentru a debloca fonduri de urgență pentru regiune.

Fântâna Trevi, vandalizată de activiștii climatici

Bazinul faimoasei Fontana di Trevi din Roma a fost colorat duminică în negru de către activiștii de mediu care au declarat că moartea a 14 persoane în inundațiile care au devastat nord-estul Italiei reprezintă un ”avertisment” cu privire la schimbările climatice. Activiști din cadrul organizației Last Generation, care a luat măsuri împotriva inacțiunii guvernului în ceea ce privește schimbările climatice, s-au urcat în fântână și au turnat un lichid negru, pe bază de plante în apă, înainte de a pleca, escortați de poliție.

Last generation a demarat acțiuni în Italia în 2022, înainte de alegerile generale, pentru a le cere liderilor tuturor partidelor politice să facă din urgența climatică o prioritate. Activiștii au desfășurat numeroase acțiuni în întreaga Europă, inclusiv aruncând supă, piure de cartofi sau vopsea lavabilă pe geamurile care protejează picturi celebre din muzee importante și situri de patrimoniu cultural.