Fiicele Regelui Mihai cer despăgubiri uriașe statului român. Este implicată și Comisia Europeană

Casa Regală a României a intrat în posesia proprietăților care i-au aparținut înainte de venirea la putere a regimului comunist prin mai multe retrocedări efectuate după 2001. Astfel, după un acord cu statul român, Casa Regală a recuperat castelul Peleș, castelul Pelișor, domeniul regal de la Săvârșin, trei imobile și un teren în București.

Reprezentantele Casei Regale cer despăgubiri de 4 milioane lei

De asemenea, au mai fost retrocedate aproximativ 20.000 hectare de pădure, mai multe cabane aflat în zona Azuga-Predeal, o casă și câteva terenuri din localitatea Poiana Țapului. În ultimii ani, Casa Regală a fost implicată în mai multe procese privind aceste proprietăți, multe dintre ele legate de taxele și impozitele ce trebuie achitate.

Pe 11 august 2023, la Tribunalul București, a fost înregistrat un dosar în care reclamanți figurează Margareta a României – custodele coroanei, și surorile sale, Principesa Elena, Principesa Sofia, Principesa Maria și Irina Walker, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată.

Pârîți sunt Garda Forestieră Ploiești și Ministerul mediului, apelor și pădurilor, iar obiectul dosarului este “refuz soluționare cerere”. În acest dosar, fiicele Regelui Mihai cer despăgubiri în valoare în valoare de 4.009.815,91 lei pentru că nu pot exploata lemnul aflat pe mai multe terenuri forestiere ce le aparțin, dar care fac parte din rețeaua Natura 2000,  o rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Reclamantele sunt proprietarele unor terenuri forestiere care sunt supuse unor restricții de recoltare, motiv pentru care apreciază că beneficiază de compensare conform legii nr.46/2008. În acest sens, fiicele Regelui Mihai au adresat Gărzii Forestieră Ploiești (GFP) o cerere, pe 9 decembrie 2022, prin care au solicitat despăgubiri aferente masei lemnoase nerecoltate pentru perioada 01.01.2010-31.12.2013.

Compensațiile se dau dacă există o decizie favorabilă a Comisiei Europene

GFP a respins însă cererea printr-o adresă din 15.02.2023. De asemenea, reclamantele s-au adresat cu aceeaşi solicitare și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și această cerere a fost respinsă. Tribunalul a arătat că Legea nr.46/2008 (privind Codul Silvic) prevede că, în scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ- teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, diverse sume.

Acestea sunt și pentru acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă. De asemenea, legea prevede că, după caz, sumele se pun la dispoziţia ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, la dispoziţia proprietarilor, dar și la dispoziţia structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Tribunalul a arătat că, printr-o decizie din 2015, ÎCCJ s-a referit la acordarea compensațiilor prevăzute de legea 46/2008, stabilind că acestea pot fi date doar dacă există o decizie favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi să fie adoptate normele metodologice ulterioare. Pe 19 iulie 2021 au fost emise o decizie a Comisiei Europene și o Hotărâre de Guvern privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a contravalorii compensaţiilor cuvenite pentru masa lemnoasă nerecoltată din cauza funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, aferente acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000, pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Fiicele Regelui Mihai au făcut recurs

Tribunalul a menționat că normele metodologice de acordare a contravalorii compensaţiilor se aplică beneficiarilor cărora le-a fost stabilit prin hotărâri judecătoreşti definitive dreptul de a beneficia de despăgubiri reprezentând contravaloarea compensaţiilor pentru masa lemnoasă nerecoltată din cauza funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice pentru suprafeţele de păduri încadrate în tipurile funcţionale T1 şi T2.

Acestea au fost stabilite conform normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000, care determină restricţii în recoltarea masei lemnoase. În dosar se arată că reclamantele nu au o astfel de calitate, de beneficiari, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Tribunalul a reținut că reclamantele și autorul acestora, Majestatea sa Regele Mihai I al României, au efectuat demersuri în instanță în vederea recunoașterii calității de benficiari ai despăgubirilor, însă litigiile au fost soluționate definitiv în sensul respingerii.

În acest context legislativ, tribunalul a apreciat că răspunsurile Gărzii Forestiere Ploiești și Ministerul mediului, apelor și pădurilor la cererile reclamantelor sunt justificate. Pe 11 decembrie 2023, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de fiicele Regelui Mihai. Acestea au formulat recurs, pe 1 februarie 2024, urmând ca dosarul să ajungă la Curtea de Apel București.