Guvernul lui Benjamin Netanyahu, divizat privind obiectivele în Fâșia Gaza. Ostaticii sau anihilarea totală a Hamas?

Nu este de mirare că eforturile diplomatice conduse de SUA pentru a convinge Israelul să își încheie campania militară din Fâșia Gaza nu reușesc, în condițiile în care cabinetul prim-ministrului Benjamin Netanyahu este divizat în ceea ce privește rezultatele războiului. Miniștrii lui Netanyahu sunt blocați în dispute intense cu privire la faptul dacă Israelul ar trebui să accepte o încetare permanentă a focului și să acorde prioritate eliberării celor 136 de ostatici deținuți de militanții Hamas sau să continue cu obiectivul de anihilare a grupării islamiste, despre care unele voci susțin că poate fi realizat în totalitate.

Ostaticii sau Hamas?

O serie de întâlniri furtunoase din ultimele zile nu au reușit să rezolve această dispută, Benjamin Netanyahu și ministrul apărării, Yoav Gallant, opunându-se acceptării unui acord pe care Egiptul și Qatar încearcă să îl intermedieze și care ar prevedea o încetare permanentă a focului. Potrivit rapoartelor presei israeliene, confirmate de un oficial israelian de rang înalt care a vorbit cu Politico sub rezerva anonimatului, Benny Gantz și Gadi Eisenkot, politicieni centriști din opoziție care s-au alăturat cabinetului de război într-o demonstrație de unitate națională, susțin că ostaticii, printre care se numără și cetățeni americani cu dublă cetățenie, trebuie să fie prioritari.

Intermediarii din Qatar și din Egipt se străduiesc de săptămâni întregi să finalizeze un acord privind ostaticii, Hamas insistând ca Israelul să accepte o oprire permanentă a campaniei militare. O încetare temporară a focului, după care Israelul ar relua războiul, nu este acceptabilă. Israelul a respins condiția cerută de Hamas, dar atât Gantz, cât și Eisenkot au pus la îndoială această abordare.

Eisenkot, fost șef al Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului și membru al Partidului Unității Naționale condus de Gantz, a declarat în cadrul unei reuniuni de cabinet de la sfârșitul săptămânii trecute că Israelul ar trebui să înceteze să se mai amăgească cu privire la capacitatea sa de a eradica Hamas.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Să încetăm să ne mai mințim singuri”

„Trebuie să încetăm să ne mai mințim singuri, să dăm dovadă de curaj și să ducem la o înțelegere mare care să aducă acasă ostaticii”, a spus el la reuniune, după cum au relatat Channel 12 News din Israel și ziarul Yedioth Ahronoth. Cuvintele lui Eisenkot au o greutate suplimentară, deoarece este respectat în tot spectrul politic și a fost unul dintre autorii așa-numitei doctrine Dahiya, o strategie militară care cere Israelului să folosească o forță disproporționată împotriva inamicilor, inclusiv distrugerea infrastructurii civile. Doctrina a guvernat campania militară a Israelului în Fâșia Gaza ca răspuns la atacul din 7 octombrie al Hamas, care a ucis aproximativ 1.200 de israelieni.

De asemenea, Eisenkot se bucură de o largă simpatie pentru că fiul și nepotul său au fost uciși în luptele din Gaza. Gantz este preocupat de viețile israelienilor care rămân în mâinile Hamas și se profilează ca politicianul israelian cu cele mai mari șanse de a pune capăt lungii cariere politice a lui Netanyahu. El și Eisenkot au participat duminică la un miting la Tel Aviv pentru a cere eliberarea ostaticilor după 100 de zile de captivitate.

La acest miting, liderul opoziției Yair Lapid a susținut că, deși înfrângerea Hamas și aducerea înapoi a ostaticilor sunt obiective la fel de importante, ele nu sunt la fel de urgente. „Inimile noastre s-au frânt pe 7 octombrie”, a spus el. „Atâta timp cât mai există un ostatic israelian în tunelurile Hamas, inimile noastre vor rămâne frânte”. Aducerea ostaticilor acasă trebuie să fie pe primul loc, a subliniat el.

Netanyahu nu renunță la linia sa

Netanyahu, a cărui supraviețuire politică pare să fie legată de un război mai lung, se menține ferm în privința necesității unor lupte suplimentare pentru a eradica Hamas. El a reiterat această poziție duminică, spunând că „unul dintre lucrurile care au devenit clare dincolo de orice îndoială este că trebuie să ducem acest război, iar acest lucru va dura încă multe luni”. El și Gallant susțin că obiectivele inițiale ale războiului de a distruge Hamas și de a asigura eliberarea ostaticilor nu se exclud reciproc și că, de fapt, sunt legate între ele. Doar o presiune militară continuă asupra grupării militante va asigura libertatea prizonierilor, spun ei.

Digisport.ro

FOTO Lucra ca vânzătoare la fast-food, dar a făcut o schimbare radicală și acum câștigă o mulțime de bani

În comentariile făcute la începutul unei ședințe de guvern pentru aprobarea bugetului de stat pe 2024, Netanyahu a declarat: „În urmă cu o sută de zile, monștrii Hamas au invadat statul Israel și ne-au masacrat. Ne-au violat și ars cetățenii și i-au luat ostatici. Am returnat jumătate dintre ei. Nu renunțăm la nimeni. Facem totul pentru a-i aduce pe toți înapoi acasă. Subliniez: pe toți, fără excepție”.

„Aceste eforturi continuă în permanență, chiar și în acest moment. Le vom finaliza în același timp cu finalizarea celorlalte obiective ale războiului”, a mai spus acesta.

Fostul prim-ministru Ehud Olmert, un critic acerb al lui Netanyahu, a declarat că Israelul se află la o răscruce de drumuri și că simte că presiunea publică este în creștere pentru a acorda prioritate ostaticilor. „Ne aflăm în mijlocul unei mari îndoieli cu privire la faptul că scopul operațiunii în primul rând – anihilarea Hamas – a fost realist, iar pe de altă parte teama de posibila pierdere a ostaticilor”, a spus el.

„Israel se află la o răscruce”

Olmert consideră că Israelul a câștigat deja prin faptul că a provocat daune grave Hamas și că obiectivul de eradicare a grupării palestiniene a fost întotdeauna excesiv – o poziție pe care a adoptat-o la începutul războiului, dar care „devine acum evidentă pentru alții”, a spus el. Unii din partidul Unității Naționale al lui Gantz sunt frustrați și cred că el și Eisenkot ar trebui să se retragă din cabinetul de război, în care Gantz este membru cu drepturi depline, iar Eisenkot are statut de observator, dar participă la deliberări. „Suntem între ciocan și nicovală. Dar situația nu poate continua așa”, a declarat un deputat al Unității Naționale pentru ziarul Haaretz.

În timp ce Netanyahu dezbate următorii pași, operațiunile militare israeliene din Gaza au fost reduse ca amploare pe măsură ce forțele au fost micșorate pentru a permite rezerviștilor să se întoarcă la locurile de muncă și pentru a permite redistribuiri pentru a consolida nordul Israelului, a declarat Michael Milshtein, fostul șef al departamentului pentru afaceri palestiniene din cadrul agenției israeliene de informații pentru apărare.

„Israelul se află la o răscruce”, a spus el. „Ajunge cu toate sloganurile și toate ideile de a avea o a treia fază mai blândă a războiului. Există două opțiuni: să negociem în legătură cu ostaticii și să ajungem la un acord, dar fiți conștienți că asta înseamnă că acceptăm continuarea existenței Hamas, sau să preluăm controlul total asupra Gaza”. În condițiile în care cabinetul de război este divizat, negocierile privind ostaticii sunt în impas, derutând interlocutorii din Qatar și din Egipt.

Al doilea front, Libanul

Liderii israelieni sunt, de asemenea, divizați și în privința a ceea ce trebuie să facă în legătură cu Hezbollah din Liban și dacă este nevoie de un răspuns militar de mare amploare în nord. Lipsa de claritate în gândirea strategică israeliană face ca Amos Hochstein, negociatorul ales de președintele Joe Biden, să aibă mai multe dificultăți în negocierea unui acord pentru a calma confruntările de la granița de nord a Israelului.

Hezbollah și IDF fac zilnic schimb de tiruri de rachete peste graniță începând cu 7 octombrie, în timp ce guvernul israelian este presat de cei aproape 100.000 de israelieni care au fost evacuați din nord să le asigure siguranța pentru a se putea întoarce acasă.

Oficialii americani s-au străduit să împiedice ca războiul din Gaza să se extindă în Liban, extinzând astfel un conflict care ar putea inflama întreaga regiune. Hochstein a avut întâlniri săptămâna trecută în Israel și Beirut „pentru a avansa discuțiile în vederea restabilirii calmului” de-a lungul graniței lor comune, potrivit unui purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA.

Dar eforturile lui Hochstein au fost până acum zădărnicite de lipsa unei gândiri strategice clare a Israelului. Israelul a lansat duminică un atac cu rachete pe teritoriul Libanului, un purtător de cuvânt militar afirmând că IDF a lovit ținte ale Hezbollah în această țară ca răspuns la un atac cu rachete antitanc la Kfar Yuval, în nordul Israelului.

Hezbollah nu-și retrage trupele

„Prețul pentru acest lucru va fi cerut nu doar în această seară, ci și în viitor”, a declarat purtătorul de cuvânt al IDF, contraamiralul Daniel Hagari. Avioanele israeliene au vizat centrele de comandă ale Hezbollah și alte infrastructuri folosite de grupare, a adăugat el. Israelul insistă ca Hezbollah să își retragă toate forțele la nord de râul Litani din Liban, la 25 de kilometri de granița dintre Israel și Liban, așa cum prevede Rezoluția 1701 a ONU, care a pus capăt războiului din 2006 dintre Israel și Hezbollah. Liderii israelieni au avertizat că, dacă diplomația va eșua, vor constrânge ei înșiși Hezbollah prin forță.

Dar liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a indicat într-un discurs televizat din weekend că nu are intenția de a ordona forțelor sale să se retragă spre nord în timp ce războiul din Gaza face ravagii. Trimișii în Liban, a spus el, au încercat să „stingă” frontul libanez, transmițând un avertisment că, dacă grupul nu-și încetează atacurile, „Israelul va lansa un război împotriva Libanului”.

El a adăugat că Hezbollah a acționat pentru a „opri agresiunea împotriva Fâșiei Gaza” și că „în loc să ofere un remediu pentru simptome, ei (trimișii) ar trebui să trateze cauza”. De asemenea, premierul libanez și-a înăsprit poziția, sugerând că presiunea occidentală și cererile israeliene de retragere a Hezbollah sunt greșite.

În urmă cu o lună, premierul Najib Mikati a sugerat că Hezbollah ar fi gata să pună în aplicare vechea rezoluție a ONU privind frontiera, deși a spus că acest lucru ar implica teritoriul disputat din punct de vedere comercial de către Israel pe care încă îl ocupă. Dar joia trecută, la începutul unei reuniuni a cabinetului, Mikati a declarat că calmul de-a lungul frontierei de nord a Israelului nu ar fi posibil în timp ce Israelul continuă să lupte în Fâșia Gaza și că l-a informat pe Hochstein că discutarea despre calm doar în Liban este „ilogică”.