ÎCCJ atacă la Curtea Constituțională legea care elimină pensiile speciale. Magistrații nu acceptă să rămână fără benficii

Cum era de așteptat, magistrații nu acceptă să își piardă beneficiile și nu vor să audă de pensionare la 65 de ani. În acest sens, Curtea Constituțională va decide dacă mult așteptata lege va avea efecte sau se va intra din nou într-un punct mort.

ÎCCJ atacă la Curtea Constituțională legea care elimină pensiile speciale

”La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, Cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce privește I.Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023)”, se arată în comunicatul ÎCCJ.

Conform proiectului legislativ, procurorii și judecătorii nu vor fi afectați până în 2028 de reformă. Practic, e vorba despre o pensionare indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, având o pensie de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. Același lucru e valabil și pentru militari, iar pensiile mai mari de 4.000 de lei net vor fi impozitate cu 15%.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Fostul judecător CCR Petre Lazăroiu spune că legea pensiilor speciale “încalcă toate regulile de drept“, deși Comisia Europeană și coaliția de la puterea fac tot posibilul pentru a scăpa țara de această povară a pensiilor speciale. ”Astăzi e un moment important. Pentru prima dată în 34 de ani Parlamentul României abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor și la două ore distanță impozitează, elimină pensii pentru mai toate categoriile profesionale din România.

E adevărat că e o încercare complicată să respecți decizii CCR, mai multe, și să reușești să impozitezi și să elimini pensii speciale”, declara Alfred Simonis, deputat PSD. Doar că, întreg demersul PSD și al PNL are toate șansele să fie oprit din față, ca de obicei, de către CCR.

”Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă. Sub primul aspect, a fost avută în vedere existența următoarelor motive de constituționalitate extrinsecă:

Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului. Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice.

De asemenea, instanța supremă a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituționalitate intrinsecă: Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept. Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.

Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție. Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.

Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție.

Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare (PL-x nr.421/2021). Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existența următoarelor motive de constituționalitate extrinsecă: Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului. Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) și (5) prin raportare la art.53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, a clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept”, este precizat în comunicatul ÎCCJ.