News

În ce condiții ar putea fi nevoită România să raționalizeze consumul de gaze la iarnă. „Lucrurile vor fi critice pentru perioada decembrie 2022 – martie 2023”

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat marți că depozitele de gaz metan ale României pentru iarna viitoare sunt la aproape 50% și că necesarul energetic va fi acoperit
12.07.2022 | 19:25
In ce conditii ar putea fi nevoita Romania sa rationalizeze consumul de gaze la iarna Lucrurile vor fi critice pentru perioada decembrie 2022  martie 2023
România a făcut progrese în asigurarea stocurilor de gaze naturale pentru la iarnă. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că țara noastră a atins deja ținta stabilită de Comisia Europeană pentru data de 1 august în ceea ce privește acoperirea a 46% a capacității de depozitare cu rezerve de gaz natural pentru iarna viitoare.

România a atins deja ținta pentru 1 august

La finalul lunii iunie, Parlamentul European a aprobat planurile de refacere a rezervelor de gaz natural pentru iarna următoare, o măsură prin care rezervele de gaze trebuie să atingă 80% din capacitate până pe la data de 1 noiembrie 2022. Măsura privind refacerea rezervelor de gaze venea în contextul sistărilor aprovizionării cu gaze naturale din partea Rusiei. Europarlamentarul Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, a susținut că practic, prin această măsură, țările care au o capacitate mare de stocare vor fi obligate să dețină cel puțin 35% din propriul consum, iar celelalte vor trebui să încheie acorduri cu celelalte state pentru a le stoca cantitățile necesare de gaz.

ADVERTISEMENT

Marți, premierul Ciucă a anunțat că țara noastră a reușit să acopere 47% din capacitatea de stocare, depășind astfel pragul de 46% ce trebuia să fie atins la data de 1 august. În plus, premierul a subliniat că 70% din producția internă de gaz natural a mers către depozitele pentru iarna viitoare.

„România va avea suficient gaz în depozitele naționale, încât să fie acoperit necesarul energetic pentru iarnă. În acest moment, depozitele de gaz metan ale țării sunt 47% pline, ceea ce înseamnă că țara noastră a acționat mult mai repede decât calendarul pe care l-a stabilit Comisia Europeană pentru statele membre. Ținta pentru 1 august este de 46%, iar România a depășit-o încă din prima jumătate a lunii iulie.

ADVERTISEMENT

Suntem înaintea calendarului european de acumulare a rezervelor pentru iarnă ca urmare a faptului că o mare parte din gazul metan extras în România este stocat. Astăzi a fost atins procentul-record de 70% de gaz din producția internă, trimis în depozitele naționale”, a transmis premierul Ciucă.

Anunțul premierului vine în contextul în care, potrivit publicației Europa Liberă, la data anunțului Parlamentului European țara noastră avea una dintre cele mai mici procente în ceea ce privește acoperirea capacității de stocare cu gaze naturale. Astfel, la 21 iunie, România avea acoperit doar 39% din capacitatea de stocare, mult sub Germania sau Franța cu 58%, Polonia era deja la 90%, iar media europeană ajunsese la 55%.

ADVERTISEMENT

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, este de părere că țara noastră a reușit să atingă acest procent de stocare mai degrabă din noroc în condițiile în care în ultimele zile Federația Rusă și-a redus semnificativ livrările de gaze către Europa.

„România are noroc că firmele de furnizare gaze din Ungaria importă gaze din Federația Rusă prin conducta South Stream și descarcă o parte din gazele care tranzitează România și în Romania. Dacă Ungaria ar fi fost pe lista neagră a Rusiei, sau dacă nu era nevoită să tranziteze Romania, probabil că România nu beneficia de cele 2 – 3 milioane mc/zi gaze naturale, ceea ce ar fi făcut ca depozitele românești de gaze, probabil, să fie doar la un nivel de 35-38 %, iar la sfârșitul ciclului de înmagazinare, probabil, am fi atins doar un nivel de 65-70%”, a explicat acesta subliniind că dacă „norocul va fi de partea noastră în continuare” și vom avea o iarnă ușoară atunci am putea trece ușor peste această perioadă.

ADVERTISEMENT

Raționalizarea consumului de gaze la iarnă

Dumitru Chisăliță este de părere că România ar putea ajunge într-un scenariu în care ar putea să fie nevoită să raționalizeze consumul de gaze naturale pentru consumatorii economici. Acest scenariu prevede stoparea totală a importurilor din Rusia, lipsa unor surse interne de producție plus o iarnă grea, cu temperaturi de minus 15 grade Celsius pentru o perioadă de 10-14 zile, o iarnă cum țara noastră nu a mai avut în ultimii ani. Asta deși autoritățile au declarat până acum că exclud un astfel de scenariu în care să se ajungă la raționalizarea consumului de gaze.

ADVERTISEMENT

„Lucrurile vor fi critice pentru perioada decembrie 2022 – martie 2023, cu posibile episoade extreme în luna februarie 2023. Se impun detalierea Planurilor pentru situații de urgență pe piața de gaze naturale, care să permită raționalizarea gazelor pentru consumatorii economici, în funcție de valoare deficitului. Un val de frig de 14 zile cu temperaturi sub -15 C în ultima parte a iernii, ar necesita raționalizarea aproape a tuturor consumatorilor exceptând consumatorii casnici și consumatorii esențiali. Practic, aproape toată România ar trebui să fie închisă.

Chiar dacă teoretic consumatorii casnici nu vor fi afectați, realitatea s-ar putea să infirme această cerință. Trebuie să avem în vedere că în situații de frig extrem consumatorii care sunt mai aproape de sursă consumă mult și fac ca gazele să nu mai ajungă în cantitatea și presiunea minimă de funcționare a aparatelor la consumatorii din extremitățile sistemului de transport sau distribuție, aceștia rămânând efectiv fără gaze”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Experta în energie Otilia Nuțu este și ea de părere că și în situația în care nu discutăm despre cele mai pesimiste scenarii, țara noastră va fi nevoită să apeleze în continuare la importuri, motiv pentru care nu ar trebui să continue cu măsurile menite să crească consumul intern.

„Trebuie să ne uităm la fiecare țară să vedem ce capacitate de înmagazinare are, pentru că sunt unele țări care nu au deloc. România are o capacitate ce reprezintă aproape 30% din consumul intern, adică cam 3 miliarde de metri cubi, deci 80% ar însemna undeva între 2,4-2,5 miliarde de metri cubi. La un consum de 10-11 miliarde, și unde marea majoritate se consumă iarna, tot ar însemna că vom mai avea nevoie de niște importuri.

Ca și la energia electrică, și la rețeaua de gaze trebuie să existe un anumit echilibru în sistem ca să circule gazul, trebuie să existe o anumită presiune. Chiar și atunci când nu ai depozitele pline, dacă sunt câteva zile când e foarte frig, avem nevoie de niște fluxuri de import pentru a putea menține presiunea în sistem și să circule gazul cum trebuie. Adică chiar și dacă avem toată capacitatea de înmagazinare plină nu e suficient în anumite condiții. Și din aceste cauze, cred că noi nu ar trebui să ne mai facem genul acesta de planuri, că la un moment dat vom extrage tot gazul din Marea Neagră și apoi vom putea să nu mai depindem de nimeni, trebuie să ne gândim că și noi vom continua să avem nevoie de importuri de gaze pe viitorul previzibil dar și că va trebui să contribuim și noi cu solidaritate”, a declarat, pentru FANATIK, Ana Otilia Nuțu.

Potrivit acesteia, autoritățile de la București vor trebui să țină cont și de introducerea acestui mecanism de solidaritate între statele europene, atunci când va fi nevoie de a utiliza propria capacitate de stocare pentru ajutorarea unor alte state.

„Adică atunci când nu avem noi gaze va trebui să luăm de la alții din jurul nostru, inclusiv din Bulgaria și alte țări care nu au producție proprie, dar în același timp, solidaritatea nu poate funcționa într-o singură direcție, deci și noi va trebui să contribuim când va fi nevoie. Acesta cred că va trebui să fie mesajul, să ne gândim mai puțin la cum să creștem consumul de gaze extinzând rețele și făcând centrale pe gaz în condițiile în care rezervele din regiune sunt destul de limitate, producția actuală scade iar gazul din Marea Neagră reprezintă echivalentul doar a 7-8 ani de consum, deci nu e fantastic de mult. Cred că ar trebui să realizăm că avem o responsabilitate și pentru țările din jur și că ar trebui să căutăm să ne reducem acest consum de gaze”, a mai explicat Otilia Nuțu.

Panica Europei și jocul Gazprom

Lunea aceasta Gazprom a întrerupt livrările de gaze către Germania prin Nord Stream 1, anunțând lucrări de întreținere ce vor dura între 10 și 14 zile. Chiar dacă acest lucru se întâmplă anual, dat fiind actualul context politic, autoritățile de la Berlin s-au alarmat și au susținut că există posibilitatea ca Moscova să nu mai repornească livrările de gaze naturale. „Orice e posibil. Poate livrările sunt reluate sau poate nu mai primim nimic. Trebuie să ne pregătim pentru cel mai pesimist scenariu și să luăm măsurile adecvate”, a anunțat ministrul economiei Robert Habeck. Temerile la Berlin sunt atât de ridicate în această perioadă încât Germania a reușit cu succes să facă presiuni asupra Canadei pentru a livra Rusiei o turbină necesară pentru aceste livrări de gaze în ciuda sancțiunilor economice impuse. Luna trecută Rusia redusese fluxurile la 40% din capacitatea totală a gazoductului, invocând întârzierea returnării turbinei aflate în service în Canada.

Experții internaționali au subliniat că această oprire a NS1 va afecta nu doar Germania ci și Italia, care își vede resursele reduse livrările cu 30%, ambele țări cu stocurile aflate la 64% din capacitate, sub ceea ce ar fi trebuit să fie în mod normal în această perioadă. În plus, Rusia deja a stopat livrările de gaze naturale către Polonia, Olanda, Bulgaria, Danemarca și Finlanda pentru refuzul acestor țări de a intra în schema de plată în ruble.

Otilia Nuțu este însă de părere că cel puțin unii dintre liderii europeni par să fi intrat într-o panică total neproductivă. Potrivit acesteia Gazprom este cel puțin la fel de dependentă de Uniunea Europeană cât suntem noi dependenți de gazul rusesc, în condițiile în care Rusia nu poate găsi alte surse pentru a exporta gazul și nici nu mai are unde să stocheze. La fel, închiderea sondelor este un proces costisitor pe care Rusia nu și-l permite acum, și deci singura opțiune pentru Gazprom rămâne exportul către UE.

„Gazprom este mult mai dependent de UE, decât suntem noi UE dependenți de ei, însă cu condiția ca noi toți cei din Uniunea să fim pe aceeași voce. Pentru Gazprom, UE reprezintă 30% din producție sau 75% din totalul exporturilor. Producția de gaze este una foarte rigidă, nu o poți varia de la un an la altul ca la un robinet. Nu, deschizi niște sonde, alea țâșnesc continuu până când se epuizează, și dacă vrei să le închizi acest lucru presupune o serie de lucrări costisitoare, iar apoi alte costuri pentru a le redeschide. Din această cauză a fost și marea criză a gazului la începutul anului trecut când producția fusese oprită forțat din cauza pandemiei și apoi a fost foarte greu să repornească.

În acest moment, Gazprom are o producție de 514 miliarde de metri cub de gaz, exportă tot cât poate exporta în alte părți, spre China, Turcia, dar acestea nu sunt mai mari decât erau anul trecut. Nici nu mai are unde să-l înmagazineze după ce anul trecut au început acest joc cu Germania livrând din depozitele din Germania pentru a lăsa această țară fără gaz în depozite pe timp de iarnă.

Atunci, din cauză că nu au mai livrat prin conducte au trebuit să înmagazineze în Rusia tot gazul extras, și au intrat în sezonul trecut de frig cu o capacitate de depozitare 99% plină. Cum între timp exporturile către alte părți nu au crescut, căci nici acestea nu pot crește de la un an la altul și necesită investiții, acces la tehnologie, iar în depozitele de înmagazinare probabil că sunt deja aproape pline – asta înseamnă că nu au altceva ce să facă decât să vireze producția tot către europeni”, a declarat, pentru FANATIK, Otilia Nuțu.

Potrivit acesteia una din soluțiile aflate la dispoziția UE este impunerea unui plafon de preț la gazul importat din Rusia, măsură ce nu ar mai face posibil jocul rușilor de a dezbina statele UE. În plus, mecanismul de solidaritate ar permite statelor UE să evite presiunile rușilor în condițiile în care ar încerca să oprească livrările către statele europene.

„Singura lor strategie este de a diviza țările UE. De aceea anunță acum că taie gazul zece zile, exact despre ce vorbim acum. Lumea însă a intrat în panică că Moscova ar putea să nu mai dea drumul înapoi, însă parcă nimeni nu realizează că nici ei nu-și permit acest lucru. Noi ar trebui să ne ținem nervii laolaltă și să vedem care e soluția să rupem dominația Gazprom și să rămânem uniți. Soluția ca UE să vină și să impună un plafon, prețul din 2019 de exemplu, atunci nu mai iese nimeni din front, pentru că nu va obține un preț mai bun nici măcar Viktor Orban. La această sancțiune s-ar adăuga acest mecanism de solidaritate pentru a nu mai permite Gazprom să joace țările UE una împotriva alteia tăind selectiv livrările.

Când unei țări i se taie livrările atunci toate din jur intervin rapid, pentru că știm că o astfel de decizie a Gazprom nu poate dura decât câteva zile. Nu au o marjă de mișcare atât de mare pe cât se crede. Însă lumea pare să fi intrat într-o panică generală și nimeni nu mai face niciun calcul. Ar trebui să nu mai luăm decizii la panică”, a mai declarat Otilia Nuțu, susținând că o astfel de măsură ar fi extrem de eficientă și în reducerea inflației și a scumpirilor ce afectează în această perioadă întreaga planetă.