Încă o țară se adaugă luptei contra Israelului la Curtea Internațională de Justiție. Decizie interimară în procesul intentat de Africa de Sud. Update

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) deliberează în prezent un proces intentat de Africa de Sud, care acuză Israelul de “acte de genocid” împotriva palestinienilor în campania sa militară din Gaza, după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. La CIJ există și un alt caz care implică Israelul și care este în curs de soluționare.

Încă o țară se adaugă luptei contra Israelului la Curtea Internațională de Justiție

Indonezia preia conducerea unei proceduri separate la CIJ, principalul organism judiciar al Națiunilor Unite cu sediul la Haga, privind “ocupația” de lungă durată a Israelului asupra teritoriului palestinian.

Adunarea Generală a ONU a solicitat în mod oficial, printr-o rezoluție adoptată la 30 decembrie 2022, un “aviz consultativ” din partea CIJ cu privire la chestiunea “Consecințele juridice care decurg din politicile și practicile Israelului în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv Ierusalimul de Est”.

După ce CIJ a acceptat în 2023 declarații scrise confidențiale, audierile orale pentru acest caz vor începe în februarie, proceduri la care vor participa cel puțin Indonezia și Slovenia.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Ministrul indonezian de externe, Retno Marsudi, a anunțat săptămâna trecută că va face o declarație orală în ziua deschiderii audierilor, 19 februarie, și că a convocat recent la Jakarta aproximativ 50 de experți în drept internațional pentru a ajuta la pregătirea declarației.

“Dreptul internațional trebuie să fie respectat”, a spus Marsudi, citat de TIME. “Dreptul poporului palestinian la autodeterminare trebuie respectat. Ocupația Palestinei de către Israel, care durează de peste 70 de ani, nu va șterge dreptul poporului palestinian la independență.”

La începutul acestei luni, ministrul sloven al afacerilor externe și europene, Tanja Fajon, a anunțat că Slovenia va participa la audierile din 23 februarie.

“Este vorba de un spectru foarte larg de presupuse încălcări care au fost comise în regiune timp de decenii și ale căror consecințe îngrozitoare sunt încă vizibile astăzi”, a declarat Fajon.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

“În lumina evenimentelor recente din Gaza și Cisiordania, Slovenia a decis să participe în mod activ și să își prezinte punctul de vedere în cadrul acestor proceduri.”

Cu ce se deosebește acest proces de cel intentat de Africa de Sud?

CIJ examinează două tipuri de cazuri: litigii juridice între statele membre și solicitări din partea organismelor sau agențiilor ONU de emitere a unor avize consultative cu privire la chestiuni juridice.

Spre deosebire de procesul de genocid care a fost intentat de Africa de Sud împotriva Israelului, nicio țară nu este în mod oficial inițiator al procedurilor pentru un aviz consultativ cu privire la ocuparea teritoriului palestinian de către Israel. Mai degrabă, cazul a fost intentat de Adunarea Generală a ONU, iar diverse state, precum Indonezia, participă punându-și expertiza și perspectivele la dispoziția curții.

În procesul de genocid, Africa de Sud a acuzat Israelul că a încălcat Convenția privind genocidul în campania sa militară în curs de desfășurare în Gaza, care s-ar fi soldat cu peste 25.000 de morți.

Africa de Sud solicită măsuri provizorii “pentru a asigura respectarea de către Israel a obligațiilor sale de a nu se angaja în acte de genocid, în temeiul Convenției privind genocidul”.

Israelul a negat acuzațiile, insistând că războiul său este cu Hamas, nu cu poporul palestinian. Nu este clar cât timp va dura până ce CIJ va lua o decizie, care deși va fi obligatorie din punct de vedere juridic, nu poate fi pusă în aplicare.

Cazul avizului consultativ este mult mai amplu. Se solicită o opinie cu privire la legalitatea ocupației de zeci de ani a teritoriului palestinian de către Israel. Cele două întrebări care au fost puse Curții sunt:

1. Care sunt consecințele juridice care decurg din încălcarea continuă de către Israel a dreptului poporului palestinian la autodeterminare, din ocupația, colonizarea și anexarea prelungită a teritoriului palestinian ocupat din 1967, inclusiv măsurile care vizează modificarea compoziției demografice, a caracterului și a statutului Orașului Sfânt Ierusalim, precum și din adoptarea de către Israel a legislației și măsurilor discriminatorii aferente?
2. Cum afectează politicile și practicile Israelului la care s-a făcut referire mai sus statutul juridic al ocupației și care sunt consecințele juridice care decurg din acest statut pentru toate statele și pentru Organizația Națiunilor Unite?

SUA se opun solicitării de aviz consultativ

Statele Unite s-au numărat printre cele 26 de state membre ale ONU care au votat împotriva rezoluției de solicitare a unui aviz consultativ din partea CIJ cu privire la aceste întrebări.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a descris cazul în martie anul trecut ca fiind “contraproductiv”, spunând că “nu va face decât să îndepărteze părțile de obiectivul unei soluții negociate care să prevadă două state separate (Israel și Palestina n.r.)”.

Un grup bipartizan de legiuitori americani a îndemnat administrația Biden să “utilizeze toate instrumentele diplomatice disponibile pentru a sprijini Israelul la CIJ” într-o scrisoare adresată în iunie secretarului de stat Antony Blinken.

“Utilizarea sistemului ONU pentru a delegitima și a incrimina Israelul nu va duce la pace, care trebuie negociată direct de Israel și palestinieni”, se arată în scrisoare.

Procedura standard pentru solicitările de avize consultative ale CIJ prevede ca statele și organizațiile internaționale care doresc să participe să depună mai întâi declarații scrise confidențiale până la un anumit termen limită.

În august 2023, Curtea a anunțat că au fost depuse 57 de declarații, inclusiv de către Indonezia, Israel, Statul Palestina (stat observator al ONU), SUA, Organizația pentru Cooperare Islamică și altele.

Apoi, statele și organizațiile participante au la dispoziție un termen pentru a prezenta alte comentarii, care sunt, de asemenea, confidențiale, răspunzând la declarațiile inițiale. Curtea a anunțat în noiembrie că au fost depuse 15 comentarii, inclusiv de către Indonezia și SUA.

Procedurile scrise, care s-au încheiat acum, sunt urmate de procedurile orale, care vor începe în februarie cu declarația Indoneziei în fața instanței. După încheierea audierilor, CIJ va delibera și, în cele din urmă, va emite un aviz consultativ.

Ce este un aviz consultativ?

Avizele consultative ale CIJ nu sunt – cu rare excepții – obligatorii din punct de vedere juridic, însă Holger Hestermeyer, profesor de drept internațional și de drept al UE la Școala de Studii Internaționale din Viena, a declarat că acestea sunt totuși importante. “Până la urmă, este pronunțat de cea mai înaltă instanță din sistemul internațional”, spune el.

Potrivit CIJ, avizele consultative “au o mare greutate juridică și autoritate morală. Ele sunt adesea un instrument de diplomație preventivă și au virtuți de menținere a păcii.

De asemenea, avizele consultative contribuie, în felul lor, la elucidarea și dezvoltarea dreptului internațional și, prin aceasta, la consolidarea relațiilor pașnice dintre state. Organul, agenția sau organizația solicitantă rămâne liberă să decidă, după cum crede de cuviință, ce efect să dea acestor avize.”

De ce ia Indonezia inițiativa?

Indonezia este singura țară care, până în prezent, a prezentat o declarație scrisă, precum și comentarii scrise și care a confirmat, de asemenea, participarea la audierile pentru acest caz laCIJ.

Indonezia este de mult timp un susținător al cauzei palestiniene și un critic al Israelului, cu care nu are relații diplomatice oficiale. Cu toate acestea, deși susține “moral și politic” procesul de genocid al Africii de Sud împotriva Israelului, nu ar fi putut să depună ea însăși un astfel de dosar, deoarece – spre deosebire de Africa de Sud, Israel și alte peste 150 de națiuni din întreaga lume – Indonezia nu este parte la Convenția privind genocidul.

Evan Laksmana, senior fellow la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a declarat că entuziasmul istoric al Indoneziei de a face presiuni pe scena internațională în sprijinul palestinienilor este “foarte mult determinat” de politica internă din națiunea majoritar musulmană.

Sentimentul anti-israelian persistă în această țară într-atât de mult încât FIFA a retras Indonezia din rolul de gazdă a Cupei Mondiale Under-20 de anul trecut, după ce politicienii și cetățenii s-au opus cu înverșunare participării echipei de tineret a Israelului.

“Ministerul de Externe”, spune Laksmana, “ar fi într-o poziție dificilă dacă nu ar fi văzut de către public și de elitele politice că face tot posibilul pentru a susține cauza palestiniană”.