Inițiativele civice de cartier care luptă pentru salvarea parcurilor din București. Acestea sunt poveștile lor

Capitala a pierdut deja o parte semnificativă din suprafața sa verde în ultimele decenii. Chiar și așa, sub presiunea dezvoltatorilor imobiliari și potențialului profit, fenomenul s-a acutizat în ultimii ani. Până și legea, cu puțina protecție pe care o oferă în prezent, ar putea fi ciuntită printr-un proiect de lege pentru a permite mai ușor tăierea unor suprafețe unor parcuri din București. Dacă autoritățile însă decid să rămână pasive, o parte din bucureșteni au decis în schimb să ia lucrurile în propriile mâini. Activiști sau oameni fără experiență în domeniul civic, aceștia au decis să se implice în mod direct. S-au organizat, au închegat grupuri de inițiativă civică și își dedică timpul pentru a proteja și conserva parcurile atât de esențiale într-un oraș cu grave probleme de mediu. Astăzi, există peste 20 de astfel de organizații și grupuri active în București, iar numărul lor și al susținătorilor crește. Am luat legătura cu trei dintre cele mai active pentru a vedea cum au pornit, ce-i unește și ce au în plan pentru viitor.

Grupul de inițiativă civică IOR – Titan

Grupul de inițiativă pentru parcul IOR s-a format în urmă cu doar câteva săptămâni, însă activitatea oamenilor pentru salvarea parcului a pornit cu mulți ani în urmă. Proteste au avut loc și în alte ocazii – inclusiv pentru a opri construcția unei săli polivalente în parc de către Primăria Sectorului 3 în 2014. În centrul atenției acum însă sunt cele 12 ha din parc care au fost retrocedate și unde au loc mai multe acțiuni ilegale de distrugere a spațiului verde. Acestea au stat și la baza protestului de pe 25 martie organizate de grupul de inițiativă civică IOR – Titan cu peste 1000 de participanți

Am vorbit cu Cristian Neagoe, membru al grupului de inițiativă, director de comunicare Greenpeace – sau „vecin al parcului”, cum se se descrie el – pentru a afla mai multe despre acțiunile grupului și pericolul care atârnă deasupra zonei retrocedate. „Ceea ce vedem în IOR este unul dintre cele mai urâte masacre pe care le-am văzut în cariera mea de ecologist. Nu pentru că unii arbori ar avea o valoare superioară, ci pentru că e vorba de o pădure urbană în mijlocul Bucureștiului”, spune acesta.  În ultimul an, sute de arbori s-au uscat după ce au fost otrăviți ori găuriți la bază cu bormașina. Inclusiv în momentul în care noi am ajuns la fața locului pe 5 mai, arborii erau tăiați în plină zi în timp ce un buldozer începuse nivelarea zonei.

„Am decis de acum câteva luni, în urma mesajelor cetățenilor din zonă, să porim o inițiativă nouă, apolitică, care să aibă și capacitatea legală de a acționa în instanță, chiar dacă nu grupul nu este persoană juridică. Există deja precedent pe astfel de cazuri”, continuă Cristian. Un impediment mare pentru protecția parcurilor e însăși legea, consideră acesta, pentru că în mod normal, arborii din urban, nu sunt considerați parte din fondul forestier. „Dacă până în 2020 puteau să primești pedeapsă cu închisoare dacă tăiai peste 3 metri cubi de lemn, după modificarea Codului Silvic, pedeapsa e doar cu amendă pentru arborii din mediul urban”, spune el. Recent, Greenpeace și Eco Civica au chemat în instanță proprietarul parcului pentru sistarea lucrărilor de distrugere și readucerea la starea inițială.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

În București, pedeapsa pentru tăierea ilegală a unui copac este amenda între 50 și 100 de lei – chiar jumătate, dacă este plătită la timp. Acest tertip este folosit și în alte zone ale capitalei, precum în cazul Parcului Grozăvești unde, pentru tăierea a 49 de arbori, proprietarul a fost sancționat cu doar 4900 de lei, o sumă infimă comparativ cu un potențial proiect imobiliar. „Amenda este atât de mică încât, chiar și după ce o plătești, tot ieși în profit dacă ai vinde lemnul”, mai menționează Cristian Neagoe. „Ei folosesc cel mai des persoane cu venituri reduse pentru a defrișa arborii. Noi chemăm poliția, aceștia vin, spun că nu pot interveni pe proprietate privată, le dau o amendă și nimic mai mult”. O amenințare la fel de mare este un proiect de lege care, dacă ar fi adoptat, ar permite creșterea procentului de ocupare a suprafețelor verzi de la 10% la 30%.

„Protestul din martie a fost primul organizat de acest grup de inițiativă civică. Ne-am bucurat să vedem că a participat atât de multă lume, dar a fost și muncă în spate. Am printat afișe ilustrate, am folosit practici de door to door, am pus anunțuri în cutiile poștale, iar unii voluntari au mers pe role prin parc și au împărțit fluturașe oamenilor” spune Cristian. „Ne-am bucurat să vedem atâta lume prezentă la protest și, mai ales atât de eclectică. Au fost și oameni în vârstă, părinți și copii, inclusiv oameni din alte zone, pentru că respirăm același aer până la urmă, iar o zonă de 12 ha e importantă la nivelul întregului oraș”. Sâmbăta trecut, grupul a organizat altă acțiune împreună cu Greenpeace și Eco Civica – „E viață în IOR” unde oamenii erau invitați la un picnic comunitar cu mai multe activități, cu același scop de atragere a atenției și închegare a comunității.

Ce va face administrația cu zona retrocedată nu este clar încă. Primarul General a anunțat în martie că va decide pe baza analizei unei firme de avocatură dacă mai există șanse în instanță sau nu, dar nu există încă niciun răspuns. Așadar, instanță sau expropriere? „Chiar și pe calea exproprierii, cu ce rămânem dacă rad tot până atunci? Avem nevoie de o hotărârea unei instanțe ca lucrările să fie oprite” punctează Cristian. „Din păcate, autoritățile dau din umeri și spun că nu au ce face. Tot ce putem face noi ca este strângem cât mai mulți voluntari, să fim martori, să documentăm, în speranța că vom câștiga destul timp”

Totodată, zona nu e doar un simplu spațiu verde, ci are și caracteristici care fac din aceasta o zonă cu atât mai importantă. „Lumea mai în vârstă din cartier își amintește că în anii ‘60-’70 aici era o zonă sălbatică. Au mai fost niște mici amenajări, dar în vegetația sălbatică s-a păstrat și a permis crearea unor ecosisteme complexe. Dacă radem tot, păsările și restul faunei nu pot migra pur și simplu în restul parcului amenajat pentru că e mult prea aglomerată. Păsările nu cuibăresc printre copii și muzicieni stradali”, explică Cristian.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Grupul a inițiat și o petiție care a strâns peste 13.000 de semnături în care cer inventarierea și să evalueze sănătatea vegetației din prezent, dar și ca primăriile, guvernul și alte instituții responsabile să acționeze cât mai urgent pentru conservarea parcului.

Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor

Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor a fost pornit de locuitorii din zonă în 2022, primele acțiuni ale membrilor având loc chiar dinainte ca grupul să ia formă. Când și cum s-a închegat mai exact acest grup? Am luat legătura cu Crina Dăscălescu, membră fondatoare, pentru a vorbi despre începuturile și motivele care i-au adus pe oameni laolaltă.

„În vara lui 2022, ne-am trezit într-o zi cu o parte din Izvor închisă timp de mai multe săptămâni, în timp ce parcul era agresat cu camioane, mașini și diverse construcții. Am aflat după că ne fusese închis accesul în zonă pentru pregătirea festivalului Nostalgia”, spune aceasta. Văzând ce urmează să aibă loc, aceasta, alături de alți locuitori din zonă, s-au organizat în strângerea de semnături și lansarea unei petiții pentru a opri organizarea festivalului. Aici s-a închegat nucleul de unde a pornit mai târziu grupul de inițiativă.

„În protocolul pe care l-am obținut de la autoritățile publice scria că vor fi 3 nopți de festival, că vor fi undeva la 10.000 – 20.000 de participanți și vor fi folosite doar aleile betonate. Ceea ce nu ar fi fost posibil, pentru că nu ar putea niciodată încăpea atât de mulți oameni pe acele alei. De asemenea, spuneau că evenimentul va dura până la 11 noaptea, deși chiar organizatorii anunțau online că vor ține până la 4 dimineața”, continuă aceasta. În timpul festivalului, deși au alertat de mai multe ori autoritățile legat de perturbarea liniștii publice, iar aceștia au constatat că fusese încălcată legea, nimeni nu a intervenit pentru a-l opri. Cât despre răspunsul autorităților la petiția de a renunța la organizarea festivalului, autoritățile s-au eschivat pasând responsabilitatea dintr-o parte în alta.

După finalul spectacolului organizatorul a lăsat o mare parte din parc afectată. Pe lângă gunoaiele lăsate în urmă, printre urmările festivalului a fost și tasarea pământului, cu efecte negative pe termen lung. La final, pentru distrugerea spațiului verde și zgomotul creat, organizatorul a fost amendat cu doar 26.000 de lei. Tot mai târziu s-a aflat că tot acel spațiu fusese închiriat prin protocol cu Primăria Generală pentru doar 30.000 de euro. O sumă inexplicabil de mică pentru hectare întregi dintr-un parc din centrul unei capitale, mai ales când vorbim de un festival de asemenea mărimi și timp de aproape o lună. În aceste condiții, ajunge în fapt să fie mai profitabil pentru companii să plătească amenzile, decât să respecte legea.

În speranța de a preveni astfel de întâmplări pe viitor, GIC Parcul Izvor a semnat o scrisoare comună alături de alte 20 de asociații. În aceasta ei cereau reglementări mai bune în privința evenimentelor și o mai mare protecție a parcurilor. În același timp, organizatorii Untold și Neversea solicitau Primăriei București concesionare parcului pe un an de zile pentru că ar fi „subexploatat”.

Ce amenință Parcul Izvor în prezent?

Concesionarea parcului nu pare că va avea loc – cel puțin pentru moment. Nici altă ediție de festival nu pare că va avea loc în acest an. Este atunci parcul Izvor în afara oricărei amenințări? Nu chiar, este de părere reprezentanta grupului de inițiativă civică. Sunt două mari motive de îngrijorare pentru comunitate.

Primul, reclamat de GIC Parcul Izvor încă din martie, este legat de planul de extindere a linei de metrou M4. Linia urmează să treacă chiar pe sub marginea de nord-vest a parcului, iar deasupra, pe spațiu verde, vor fi amplasate două centrale de ventilație de câteva zeci de peste 30 de metri pătrați adunate. Exact în acea zonă se află unii dintre cei mai vechi și importanți arbori ai parcului, care ar putea ajunge să fie tăiați sau transplantați în cel mai bun caz. Grupul a trimis o solicitare de a se găsi o soluție alternativă pentru a evita acest scenariu.

Al doilea motiv are un potențial mult mai dăunător decât primul. În 2012, o hotărârea a Consiliului General București prevedea ca obiectiv „modernizarea” parcului Izvor. Realizarea proiectului ar însemna construcția unui Ansamblu Memorial format dintr-un mausoleu patru pavilioane în partea de nord-est a parcului. „Fișele sunt foarte tehnice, ele prevăd că suprafața construită desființată va fi de 493 mp, dar în același timp, suprafața construită propusă este de 1500 mp. E foarte ciudat ce scrie în aceste hârtii pentru că declară că suprafața verde va crește, în timp ce suprafața construită se triplează”, spune Crina Dăscălescu. Tot același proiect prevede  relocarea a 134 de arbori iar, pe lângă construcții, aleile ar putea și ele reduce suprafața de spațiu verde.

„În contextul elaborării unui nou PUG, am solicitat Primăriei București ca întreaga suprafață a parcului Izvor să fie încadrată drept spațiu verde neconstruibil. Atunci când a fost elaborat acest plan, parcul era definit drept un ‘loc izolat’, lucru care nu mai este valabil astăzi”, continuă aceasta. Deși proiectul este de acum peste 10 ani, nu pare a fi uitat. Dimpotrivă, chiar a progresat, deși în ritm de melc. Inclusiv în februarie 2022, CGMB vota o hotărâre de actualizare a valorii și prețurilor acestui proiect, dovadă că este în continuare avut în plan. Mai mult decât atât, GIC Parcul Izvor consideră că s-a făcut ilegal pentru că actualizarea nu a fost supusă dezbaterii publice.

„Grupul nostru s-a născut din dorința de a proteja și conserva parcul. Nu suntem împotriva evenimentelor, dar ele trebuie să fie compatibile cu protecția mediului. Lumea crede că un parc înseamnă doar iarbă și copaci, dar există de fapt o diversitate foarte mare, iar astfel de evenimente cu mii de oameni afectează vegetația și fauna din zonă”, completează Crina. „Nu luăm noi deciziile, dar sperăm să le influențăm. Parcul Izvor este astăzi un loc viu, plin de oameni și activități. Pentru mulți, acea plimbare zilnică în parc este esențială și nu poate fi înlocuită cu nimic altceva. Toată activitatea noastră este pentru a ne păstra parcul.”

Cișmigiul Civic

Am vorbit cu Ruxandra Lupu, membră a Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu, despre începuturile grupului, acțiunile lor de până acum și ce își doresc să realizeze în viitorul apropiat. Astfel, aflăm că totul a început în 2016, când cei doi colegi fondatori,  Alex Oprița și Matei David, au inițiat o serie de activități legate de parcul Cișmigiu. „Astăzi, numărăm cel puțin 25 de membri activi – oameni cu pregătiri diverse, din zonă și nu numai, uniți de iubirea pentru Cișmigiu și idei comune”, spune Ruxandra. „Am pornit de la ideea de a coagula o comunitate în jurul ideii de îngrijire a Cișmigiului. Primul proiect inițiat de colegii noștri a fost ‘Pictăm zidul dintre oameni’ cu care au câștigat finanțarea unui grant, iar în 2017 a urmat proiectul ‘Grădina cu oameni’, continuat și în ziua de azi.”

Grupul crescuse deja în număr și în notorietate până în momentul 2019, când Primăria București a venit cu un proiect de reamenajare peisagistică a Cișmigiului. Odată implementat, ar fi dus la creșterea numărului de terase și chioșcuri, tăierea unor arbori, dar și mărirea spațiului asfaltat. „Nu de o astfel de restaurare avea Cișmigiul nevoie. Erau foarte multe îngrijorări cu privire la modul în care urma să se facă, iar autoritățile nu au avut transparența și nici deschiderea necesară pentru a răspunde acestora și a lămuri problemele. Acela am fost momentul în care acțiunile noastre au devenit unele reactive”, spune Ruxandra.

Grupul, împreună cu alți activiști și voluntari au pornit o serie de acțiuni sub umbrela sintagmei „Ocrotește Cișmigiul”, menite să tragă un semnal de alarmă și să oprească punerea în aplicare a planului primăriei. „Am inițiat o petiție care a strâns câteva mii de semnături. În august, cu ajutorul peisagistei Diana Culescu și ajutorul a zeci de voluntari, am inventariat inventariat toți arborii din parc – pentru 2500 dintre ei am măsurat diametrul, în timp ce pentru peste 1500 din ei a fost notată și specia lor” , menționează Ruxandra. În altă zi, a avut loc o acțiune de conștientizare în care voluntarii au acoperit zona parterului central cu pături de culoare închisă.  Aceea era zona de spațiu verde care urma să dispară, scopul fiind de a arăta cât de mare va fi impactul.

„Cișmigiul nu e doar un parc ca oricare altul, ci un monument istoric care marchează identitatea Bucureștiului. Nu suntem împotriva reamenajării de orice formă, dar lucrurile trebuie făcute transparent și cu grijă. Noi am trimis atunci mai multe scrisori autorităților, dar nu ne-au răspuns la niciuna. Nu știam nimic sigur despre când și dacă va începe respectivul proiect” mai spune aceasta. „Cred că datorită acțiunilor noastre și toată atenția mediatică atrasă, nu au mai putut face proiectul pe repede înainte. Ulterior, a fost intentat și un proces care a oprit proiectul, iar anul următor a fost anulat cu totul”, mai spune Ruxandra.

Deși acest episod se află acum în trecut, GIC Cișmigiu rămâne în continuare activ la nivelul zonei. Organizează diverse ateliere și acțiuni în parc – unele cu colaborarea și sprijinul ALPAB – dar continuă și să transmită mai departe îngrijorările și nemulțumirile comunității către autorități – cu care au, în prezent, o comunicare mai deschisă. În loc de stins focuri, speră ca viitorul să fie mai mult despre coagularea comunității și continuarea activităților cu ajutorul voluntarilor. Ce are nevoie Cișmigiul? Un plan de gestiune și management, făcut cu ajutorul peisagiștilor și experților în patrimoniu, este de părere Ruxandra.

„Avem nevoie de un astfel de plan pentru a putea inventaria și stabili investițiile necesare pe termen lung. Pe termen mediu, există câteva intervenții de care Cișimigiul are mare nevoie”, continuă aceasta. Printre ele enumeră reabilitarea Podului Lung, dar și reabilitarea istorică a parcului ca întreg. „Noi vrem să deschidem cât mai mult apetitul pentru natură și civism. Cu atât mai mult pentru generațiile mai tinere, avem atâtea licee și facultăți în apropiere și sperăm să fie atrași în această direcție. Vedem că și în alte cartiere sunt multe persoane care ar vrea să se implice și își doresc să-și aducă contribuția, însă există și un blocaj de a începe primul. Dar venind aici la acțiunile noastre și văzând ce se poate face, sperăm că vor avea acel boost de încredere de care au nevoie pentru a începe, pentru că sigur vor fi și alți oameni. Aceste este, din perspectiva noastră, rolul grupurilor civice: să dea altora inspirația de a acționa, de a coagula și să sper ca acest lucru să rămână în mentalul colectiv.”