News

Inteligența artificială își arată limitele. Alexandru Mironov: „Medicina rămâne domeniul giganților”

În așteptarea progreselor, inteligența artificială dă erori în tratarea pacienților, iar Alexandru Mironov mizează pe giganții din domeniul medical.
30.11.2023 | 08:03
Inteligenta artificiala isi arata limitele Alexandru Mironov Medicina ramane domeniul gigantilor
Scriitorul Alexandru Mironov consideră că eșecurile inteligenței artificiale în domeniul medical sunt inerente (sursa hepta/facebook/ Montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

Programul cu care se estimează îngrijirea post-acută a bolnavilor prin extragerea de informații dintr-o bază de date care adună 6 milioane de pacienți este intitulat „nH Predict”. Însă, potrivit CBS News, o investigație recentă a demonstrat faptul că inteligența artificială a comis erori în mod constant și că a stopat prematur îngrijirea persoanelor în vârstă. Cu toate acestea, scriitorul Alexandru Mironov consideră firesc faptul că, deocamdată, inteligența artificială poate da greș în chestiuni de ordin medical, însă mizează pe doctorii „de top”, în ciuda progreselor tehnice.

Scriitorul Alexandru Mironov: „În domeniile delicate, unde numai giganții se pot implica, inteligența artificială este la mare distanță”

Mereu aflat la curent cu noutățile din domeniul științei și al tehnicii, scriitorul Alexandru Mironov consideră că, în momentul de față, este firesc ca, dincolo de progresele înregistrate, inteligența artificială să comită greșeli în zone speciale, cum este cazul domeniului medical, în care excelează doar adevărații specialiști.

ADVERTISEMENT

„Cu siguranță, inteligența artificială se poate înșela atunci când vine vorba despre domeniul medical. Chiar și doctorii ori cercetătorii pot emite diagnostice eronate și pot greși tratamentul, pentru că organismul uman este atât de complicat, de complex. Prima oară când am asistat la o exprimare a capacităților pe care le are organismul uman și care sunt mai puțin cunoscute în mod public am rămas înlemnit când am realizat cât de complicat sunt eu însumi. Nu mă știam capabil de întâmplările care se petrec înăuntrul meu, în organele interne și în creier”, a declarat Alexandru Mironov, în exclusivitate pentru FANATIK.

„Așadar, nu trebuie să ne așteptăm ca inteligența artificială să nu dea erori. Pe de altă parte, ceea ce inteligența artificială poate face foarte bine este scanarea tuturor întâmplărilor care sunt înregistrate și pe care le poate prelua. Ulterior, le poate pune cap la cap, este capabilă să facă alegerile potrivite în cazurile similare de afecțiuni și poate grăbi alegerea unui diagnostic. Evident că acesta din urmă trebuie verificat de un specialist avizat”, a continuat interlocutorul nostru, care a punctat:

ADVERTISEMENT

„Referitor la domeniile foarte delicate, în care numai giganții cu profesii specifice se pot implica, inteligența artificială încă se află la o anumită depărtare. Însă, asta nu înseamnă că, în curând, nu vor fi făcuți pași importanți”.

Irinel Popescu
Reputatul medic Irinel Popescu, folosit drept exemplu ipotetic de Alexandru Mironov (sursa hepta.ro)

Exemplul reputatului medic Irinel Popescu… „robotizat”

Pornind de la faptul că, de la o zi la alta, viitorul se depărtează tot mai mult de zona „SF”, partenerul nostru de dialog a propus un exercițiu de imaginație, avându-l drept „subiect” pe nimeni altul decât pe cunoscutul medic chirurg și academician Irinel Popescu:

ADVERTISEMENT

„Haideți să ne închipuim inteligența artificială drept un tip de „proteză” care se atașează creierului și îndemânării unui maestru precum reputatul medic Irinel Popescu! Practic, îl înarmează cu toate datele referitoare la întâmplările petrecute într-un anumit domeniu. Dar, cel puțin deocamdată, să nu ne așteptăm la mai mult de atât…”.

De altfel, scriitorul și-a reiterat părerea potrivit căreia, într-un viitor „deloc SF”, nu vom putea rezista în fața emancipării inteligenței artificiale. Totul depinde, însă, de abilitatea specialiștilor de a pune în practică tot ceea ce la nivel teoretic este plauzibil.

ADVERTISEMENT

În contextul general, Alexandru Mironov a recurs la o nouă incursiune în lumea științifică: „Încet, încet, se prezintă cunoașterii noastre adevărate minuni, precum o simplă (la prima vedere) celulă. Așa cum a afirmat academicianul Gheorghe Păun, cel care a demarat o adevărată teorie matematică a membranelor, celula este un spațiu absolut minunat, pe care îl cunoaștem foarte puțin și în componența căruia se petrec miracole absolute. Specialiștii afirmă că între celule, dincolo de aceste membrane, este și un hău de neînțeles. Există o adevărată genune, pe care trebuie să o descifrăm”.

ChatGPT
ChatGPT, un prototip care are nevoie de îmbunătățiri (sursa hepta.ro)

Când ChatGPT își cere scuze în fața omului de știință

Scriitorul contactat de FANATIK a subliniat faptul că medicina le datorează imens inginerilor, deoarece întreaga aparatură nouă, începând cu momentul în care a apărut controlul cu raze X, s-a dezvoltat cu o viteză foarte mare și a ajuns departe: „Este foarte important să păstrăm computerul lângă noi, inclusiv în lumea medicală. Chiar dacă vor apărea unele greșeli, nu avem de ce ne teme”.

„Am colegi care se ocupă cu acest ChatGPT, care este la modă în zilele noastre. A fost foarte amuzant momentul în care unul dintre acești colegi i-a dat o „temă” lui ChatGPT, iar sistemul a realizat o lucrare cu o mulțime de erori. Colegul meu i-a explicat unde se află respectivele hibe, iar ChatGPT și-a cerut scuze… Apoi a prezentat noua variantă, întrebând dacă acum este mai bună. Acest program, care este, de fapt, doar o înșiruire de coduri, este capabil să învețe din greșeli și să meargă mai departe”, a exemplificat intervievatul nostru.

Prototipul ChatGPT (abrevierea de la „Generative Pre-trained Transformer”) este un chatbot (n.r un program care folosește sisteme de procesare a limbajului uman) lansat în luna noiembrie a anului trecut. Noua invenție a suscitat rapid atenția prin faptul că a oferit răspunsuri detaliate mai multor întrebări legate de activitatea umană. Totuși, acuratețea sa faptică neuniformă a fost considerată drept un dezavantaj esențial.

Recurs la istoria primei locomotive cu aburi

Revenind la progresele științifice înregistrate de-a lungul vremii, Alexandu Mironov s-a referit la un exemplu clasic, care datează încă din anul 1803: „Mereu când sunt întrebat de public pe marginea acestor teme afirm că nu trebuie să trăim cu frică. Și vă ofer drept exemplu modul în care comentau ziariștii întâmplarea petrecută acum mai bine de un veac și jumătate, pe drumul dintre Manchester și Liverpool, unde niște „nebuni” au construit o cale de fier, pe care au așezat un cazan cu aburi, hrănit de un focar cu cărbune”.

„În acest fel a apărut prima locomotivă din istorie. În schimb, ziarele vremii scriau că este vorba despre absurditate, ba chiar că lumea urmează să asiste la o ticăloșie și că tuturor participanților la eveniment le vor sări ochii, la modul propriu. Evident, era vorba despre banalul tren de astăzi, nu de vreo gogomănie…”, a continuat interlocutorul nostru, care este convins de următorul fenomen:

„Nu ne putem opune progresului, și chiar dacă în domeniul medical încă avem temeri, vor fi făcuți pașii necesari, având în vedere, în primul rând, controlul uman asupra realității electronice”.

De altfel, în trecut, chiar Alexandru Mironov aprecia că expansiunea high technology și chiar a roboților nu trebuie să ne producă neliniștea. Conform spuselor sale, aceste progrese realizate cu precădere în ultimii ani sunt menite să ne ușureze traiul, în ciuda unor „scăpări”, inerente în multe situații.

Pneumonia și infecția cu virusul COVID-19, printre eșecuri

Revenind la discuția de bază, legată de unele eșecuri înregistrate de inteligența artificială, trebuie spus că algoritmul ignoră o serie de factori relevanți pentru starea pacienților, de timpul de recuperare după o afecțiune și inclusiv de comorbidități.

Printre exemplele oferite de autorii studiului la care ne refeream la început, se numără modul în care se poate dezvolta un caz de pneumonie, chiar în timpul în care pacientul se află sub îngrijire în spital și chiar modul în care o persoană se poate infecta cu virusul COVID-19, într-un azil de bătrâni.

Cu toate acestea, partenerul nostru de discuție rămâne optimist, mizând pe progresele înregistrate de știință și de tehnicile aferente domeniului medical. „Materia numită „Studiul medical cu ajutorul inteligenței artificiale” va deveni tot mai stufoasă, dar ne va ajuta foarte mult. Nu avem niciun motiv să ne temem”, a încheiat Alexandru Mironov.

ADVERTISEMENT