Ionuț Negoiță a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru complicitate la infracțiunea de bancrută frauduloasă, legat de procesul de insolvenţă prin care Dinamo a trecut între mai 2014 şi septembrie 2015.
Instanța a decis să-i achite, din perspectivă penală, atât pe Ionuț Negoiță, cât și ZRP Insolvency, actuala R&I Group SPRL, firma care s-a ocupat de dosarul de insolvență de la Dinamo, în dosarul de bancrută frauduloasă.
În același timp, este menținută măsura asigurătorie a popririi pe bunuri pentru Ionuț Negoiță și ceilalți inculpați, deoarece nu a fost soluționată partea civilă, acolo unde părţile vătămate pot solicita daune.
„Sentinţa penală nr.69/F din 20.04.2022 – Respinge ca neîntemeiată excepţia tardivităţii formulării plângerilor prealabile invocată de inculpaţii Negoiţă Ionuţ şi Gheorghiţă Cristian Valentin.
În baza art. 396 alin.5 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p. achită inculpatul Negoiţă Ionuţ, (date), sub aspectul complicităţii la infracţiunea de bancrută frauduloasă, prevăzute de art. 48 C.p. rap. la art. 241 alin. 1 lit. a C.p.
În baza art. 396 alin.5 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p. achită inculpata R & I Group SPRL (fostă ZRP Insolvency SPRL), (date), sub aspectul complicităţii la infracţiunea de bancrută frauduloasă, prevăzute de art. 48 C.p. rap. la art. 241 alin. 1 lit. a C.p.
În baza art. 397 alin.5 C.p.p. menţine măsura asigurătorie a popririi luată prin ordonanţa nr.950/P/2016 din data de 24.02.2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, privind pe inculpaţii Gheorghiţă Cristian Valentin, Negoiţă Ionuţ, Cosma Elena, Dascăl Cătălin Andrei, Dascăl Insolvency SPRL şi R&I Group SPRL (fostă ZRP Insolvency SPRL)”, se arată în soluția pe scurt a Instanței.
Având în vedere că este prima decizie a Instanței, aceasta poate fi atacată, în termen de zece zile, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În urma procesului de insolvență din perioada 2014 – 2015, datoriile lui Dinamo s-au redus de la aproximativ 17.500.000 de euro la 4,48% din sumă. Statul trebuia să-și recupereze în jur de 5,5 milioane de euro, însă, în final, a primit doar 5,94% din sumă.