Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a început luni audierea argumentelor privind legalitatea ocupației israeliene a teritoriilor palestiniene. Este pentru prima dată când celei mai înalte instanțe din lume i se cere un aviz consultativ cu privire la această problemă, care a făcut obiectul a ani de zile de dezbateri și rezoluții la Națiunile Unite.
Audierile de la Palatul Păcii din Haga se concentrează pe decenii de acțiuni israeliene în teritoriile palestiniene, inclusiv în Cisiordania și Ierusalimul de Est. Dar dezbaterile au căpătat un caracter de urgență în contextul celui mai sângeros război israeliano-palestinian din istorie, în Gaza, și la mai puțin de o lună după ce instanța a ordonat Israelului, într-un caz separat, să își restrângă atacurile în Gaza.
Ministrul de externe al Autorității Palestiniene, Riyad al-Maliki, a deschis dezbaterile spunând instanței că Israelul i-a supus pe palestinieni la zeci de ani de discriminare, lăsându-i să aleagă între “strămutare, subjugare sau moarte”.
Israelul nu este programat să se prezinte la audieri, dar a depus un memoriu scris prin care respinge validitatea procedurilor, relatează The New York Times. Publicația a rezumat cele mai importante informații legate de această acțiune în justiție.
Curtea Internațională de Justiție, cu sediul la Haga, a fost înființată prin Carta ONU în 1945 pentru a se pronunța asupra problemelor de drept internațional și pentru a soluționa litigiile dintre națiuni. Numai statele pot aduce cauze în fața Curții.
Toate țările care fac parte din Organizația Națiunilor Unite sunt în mod automat membre ale Curții și se așteaptă ca acestea să accepte jurisdicția instanței.
CIJ a avut mult timp un profil scăzut, ocupându-se adesea de probleme banale, cum ar fi disputele de frontieră. Însă, recent, a fost implicată în conflicte presante, în special între Ucraina și Rusia și între Israel și palestinienii din Gaza.
Hotărârile Curții sunt obligatorii, dar aceasta nu are puterea de a le pune în aplicare, ci așteaptă ca statele să o facă. Uneori, guvernele le ignoră atunci când consideră că interesele lor sunt amenințate.
De asemenea, judecătorilor li se poate cere să dea avize consultative, ca în cazul de față. Avizele consultative au autoritate și greutate juridică, dar nu sunt obligatorii.
Cele șase zile de audieri se concentrează asupra legalității “ocupației prelungite, colonizării și anexării” teritoriilor palestiniene de către Israel.
Reprezentanții palestinienilor, inclusiv o echipă de avocați internaționali proeminenți, susțin că Israelul abuzează de mult timp de drepturile palestinienilor fără a fi pedepsit.
Începând de marți, ceilalți vorbitori vor avea la dispoziție câte 30 de minute fiecare, fiind programată participarea reprezentanților a 52 de țări, mult mai multe decât de obicei pentru audierile de la tribunal.
Printre aceștia se numără susținători influenți ai Israelului, precum Statele Unite și Marea Britanie, precum și critici, inclusiv China și Rusia.
Deși aceste sesiuni au fost planificate de acum un an, ele au ajuns în prim plan în lumina vărsării de sânge din Gaza și în urma unui proces de genocid intentat împotriva Israelului la tribunal.
Luni, membrii echipei palestiniene au prezentat în detaliu ceea ce consideră a fi încălcări ale dreptului internațional de către Israel în ultimele șase decenii. Ei au spus că 139 de țări au recunoscut statul Palestina, dar că ocupația și anexarea teritoriului său de către Israel nu au fost pedepsite.
“Tăcerea nu este o opțiune”, a declarat Paul Reichler, un avocat american din echipă. El a adăugat că instanța are puterea de a aduce schimbări “prin respectarea legii, ceea ce este tot ceea ce vă cere statul Palestina”.
Ryad Mansour, un diplomat palestiniano-american, a declarat că încălcările legii au fost devastatoare pentru palestinieni și că “niciun oraș, niciun sat” nu a fost cruțat. “Este atât de dureros să fii palestinian astăzi”, a mai spus el.
Din punct de vedere juridic, cele două chestiuni nu au nicio legătură. Audierile de luna trecută în fața aceleiași instanțe au fost inițiate de Africa de Sud, care spera să determine Israelul să reducă intensitatea campaniei sale militare contra Hamas începută după atacurile din octombrie ale grupării teroriste.
Invazia Israelului în Gaza a ras în mare parte teritoriul și a produs victime civile pe scară largă. Judecătorii nu au decis dacă Israelul comite genocid împotriva palestinienilor din Gaza, dar au decretat că Israelul trebuie să ia măsuri pentru a preveni acest lucru.
Ședințele de judecată din această săptămână au fost solicitate printr-o rezoluție a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din decembrie 2022. În esență, judecătorilor li se cere să examineze o panoplie de politici israeliene de lungă durată și legalitatea ocupației continue a Israelului.
Un punct central va fi politica de colonizare a Israelului în Cisiordania și în Ierusalimul de Est – atât extinderea promovată oficial a așezărilor pentru cetățenii israelieni pe teritoriul palestinian, cât și toleranța guvernului față de acapararea violentă a terenurilor de către coloniști.
Fiecare guvern israelian a permis unele construcții israeliene, dar guvernul Netaniahu a extins programul și a anunțat planuri pentru mii de noi unități de locuit. Peste 400.000 de israelieni s-au stabilit în Cisiordania începând cu 1967.
Navanethem Pillay, liderul unei comisii de anchetă a ONU care a îndemnat Adunarea Generală să ceară avizul instanței cu privire la legalitatea ocupației, a declarat: “Israelul a ignorat numeroase rezoluții ale ONU, inclusiv cu privire la așezările ilegale”. Dar curtea nu a analizat niciodată legalitatea ocupației prelungite.
Curtea Penală Internațională (CPI) și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) sunt adesea confundate. CPI, înființată în 2002, este o instanță penală independentă de Organizația Națiunilor Unite, care instrumentează cauze împotriva persoanelor fizice și nu împotriva guvernelor naționale.
Aceasta audiază cazuri care implică cele mai grave crime internaționale, inclusiv genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război. În 2015, palestinienii au intentat un proces împotriva liderilor israelieni la CPI, dar progresele înregistrate au fost puține.
Joan E. Donoghue, o judecătoare americană care și-a încheiat luna aceasta mandatul de președinte al CIJ, a declarat recent că avizul va trebui să răspundă la “un set de întrebări complicate și destul de detaliate”. Va dura cel puțin câteva luni pentru ca instanța să ajungă la aceste răspunsuri, a mei precizat ea.