News

Jens Stoltenberg, aproape un deceniu în fruntea NATO. Care sunt șansele ca o femeie să-i ia locul

Jens Stoltenberg este secretar general al NATO din 2014 și vrea să se retragă. Mulți pledează pentru ca o femeie să-i succeadă în fruntea Alianței
20.06.2023 | 11:33
Jens Stoltenberg aproape un deceniu in fruntea NATO Care sunt sansele ca o femeie sai ia locul
Mette Frederiksen (st), Zuzanei Čaputová (dr sus) sau Kaja Kallas (st jos) sunt câteva dintre numele vehiculate pentru succesiunea lui Jens Stoltenberg Sursa foto: hepta / Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Fostul prim-ministru norvegian Jens Stoltenberg este de la 1 octombrie 2014 imaginea NATO. Dar, de mai bine de doi ani, problema succesorului său a fost discutată în culise. El însuși își anunțase retragerea din funcția de secretar general al NATO pentru sfârșitul anului 2022, deoarece dorea să se mute la conducerea Băncii Centrale norvegiene.

Jens Stoltenberg, aproape un deceniu în fruntea NATO

Joi, șeful NATO a lăsat deschisă perspectiva ca mandatul său să fie prelungit, în timp ce înalți oficiali din țările membre ale alianței au aprobat în mod deschis această idee, inclusiv unul dintre potențialii săi succesori.

ADVERTISEMENT

Mandatul lui Stoltenberg a fost deja prelungit de trei ori și urmează să se retragă în septembrie, după nouă ani în calitate de secretar general al alianței militare, care a căpătat o importanță și mai mare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, în februarie. Însă NATO a avut dificultăți în găsirea unui succesor care să obțină consensul necesar în rândul celor 31 de membri ai săi, care se întind de la Statele Unite, prin Europa, până în Turcia, scrie Reuters.

Întrebat dacă a fost convins să rămână în funcție în timpul unei vizite la Washington săptămâna trecută, Stoltenberg a declarat: “Sunt responsabil pentru toate deciziile pe care această alianță trebuie să le ia, cu excepția uneia. Și aceasta este legată de viitorul meu. Aceasta este decizia celor 31 de aliați”.

ADVERTISEMENT

Funcția revine în mod tradițional unei personalități politice europene de rang înalt, dar nimeni nu poate ocupa acest post fără sprijinul Statelor Unite, puterea predominantă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Stoltenberg a declarat în februarie că nu dorește o nouă prelungire a mandatului său. Vorbind cu reporterii joi, în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles, Stoltenberg a insistat că acest lucru rămâne valabil. Dar el a refuzat în repetate rânduri să spună ce ar face dacă i s-ar cere să rămână în funcție de către membrii NATO.

ADVERTISEMENT

Șansele ca o femeie să-i ia locul

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat deschis că i-ar plăcea postul, iar premierul danez Mette Frederiksen a fost tratată ca un pretendent serios, deși a insistat că nu este un candidat, potrivit diplomaților.

Dar joi, Frederiksen a descris ideea ca Stoltenberg să rămână în funcție ca fiind “o soluție foarte bună”. “Îmi place foarte mult slujba mea și intenționez să o păstrez. Așa că nu, nu sunt pe drumul meu spre NATO”, a declarat ea pentru postul danez de televiziune DR.

ADVERTISEMENT

Wallace estecotat cu șanse foarte mici, deoarece mulți membri NATO susțin că postul ar trebui să revină unui fost prim-ministru sau președinte pentru a se asigura că are influență politică la nivel înalt, în special atunci când războiul face ravagii la ușa alianței.

Multe țări NATO au insistat, de asemenea, că este timpul ca alianța să aibă prima femeie șef, îndreptând atenția asupra lui Frederiksen, o social-democrată care a devenit cel mai tânăr prim-ministru al Danemarcei în 2019 și a fost realeasă anul trecut.

În timp ce unele țări, în special din Europa de Vest, și-au semnalat sprijinul pentru Frederiksen, altele și-au exprimat nemulțumirea, deoarece Danemarca este mult sub obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Iar unii, în special în Europa de Est, s-au plâns că ea ar fi al treilea șef NATO la rând care provine dintr-o țară nordică.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că, în cazul în care nu există niciun semn că alianța se va coagula în jurul unui succesor, ar saluta o prelungire a mandatului lui Stoltenberg. “Dacă nu ne punem de acord asupra unui candidat la succesiune, NATO nu se va putea descurca fără un secretar general. Așa că, în mod natural, sunt în favoarea unei prelungiri, în special pentru că apreciez cooperarea (cu Stoltenberg)”, a declarat el reporterilor. La rândul său, întrebat despre o prelungire a mandatului lui Stoltenberg, ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, a răspuns: “Această opțiune nu sună rău pentru mine”.

Ce competențe trebuie să aibă șeful NATO?

Faptul că imaginea alianței militare ar trebui să aibă greutate politică și experiență guvernamentală pare cert. Competențele diplomatice, o bună comunicare și abilități de management sunt calități pe care un potențial candidat ar trebui să le aibă.

“NATO este o familie formată din 31 de țări democratice, iar acestea au interesele lor. Nu sunt întotdeauna de acord cu totul, nu se înțeleg cu totul. Așa că orchestra nu cântă de una singură. Ai nevoie de un dirijor bun pentru ca orchestra să cânte armonios și, prin urmare, ai nevoie de un bun diplomat.”

Al doilea lucru este că ai nevoie de un bun comunicator. Știți de ce NATO astăzi? De ce cheltuieli suplimentare în domeniul apărării, când există atât de multe alte priorități economice cu care se pot confrunta statele noastre membre? Știți….de ce ar trebui să continuăm să ajutăm Ucraina cu atât de mulți bani și materiale? Comunicarea este importantă.

Și în al treilea rând, ai nevoie de un bun manager, de un bun administrator. Este o birocrație mare. Nu este chiar de mărimea Națiunilor Unite sau a Uniunii Europene, dar totuși există un mare personal internațional și un personal militar internațional.

Există o mulțime de agenții. Există o mulțime de birouri NATO în diferite state membre. Și trebuie să vă asigurați că această birocrație elaborează, livrează și pune în aplicare deciziile pe care șefii de stat din NATO le iau la summiturile periodice”, a explicat pentru Euronews Jamie Shea, fost adjunct al secretarului general adjunct pentru provocările de securitate emergente la NATO și membru al think tank-ului Chatham House.

Candidați de profil înalt

Există mulți candidați de profil înalt pentru succesiunea la această funcție. Numele premierului estonian Kaja Kallas apare în mod repetat, la fel ca și cel al Zuzanei Čaputová, președintele Slovaciei. Mulți o văd, de asemenea, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca pe un candidat potrivit. Așadar, a sosit timpul pentru o femeie în NATO?

“Aș fi prima persoană care ar saluta cu entuziasm o față feminină la vârful alianței pentru a arăta că NATO este acum o organizație modernă a secolului XXI. Dar, bineînțeles, asta depinde de candidații femei bine calificate care își aruncă pălăria în ring, desigur”, spune Shea.

Nu a existat încă nici un candidat din Europa de Est, în ciuda faptului că multe țări din aceste regiuni sunt de mult timp membre NATO: “(…) cu siguranță, mai devreme sau mai târziu, cred că țările mediteraneene vor spune că este timpul nostru. Dar puteți, de asemenea, să argumentați că nu a existat încă un secretar general din Europa Centrală și de Est, chiar dacă aceste țări din Polonia, cred că Cehia, România sunt în NATO, statele baltice, de mulți ani”.

Cu toate acestea, este probabil ca SUA să aibă o voce puternică în decizia privind personalul, pentru că nicio decizie nu se ia împotriva voinței Statelor Unite. Recenta deplasare a premierului danez Mette Frederiksen la Washington a alimentat speculațiile că discuțiile cu președintele american Joe Biden au vizat și postul de secretar general al NATO. Frederiksen a negat acest lucru în presa daneză.

Ceea ce face ca procesul să fie și mai dificil este faptul că trebuie să se ajungă la un consens cu privire la un candidat potrivit pentru a-i succeda lui Stoltenberg – o sarcină deloc ușoară pentru cele 31 de state membre, care sunt acum 31 de state membre de la aderarea Finlandei. Dar expertul NATO Shea este totuși sigur: “Există o mulțime de talente, o mulțime de potențiali candidați. Așadar, nu există niciun motiv pentru care NATO să nu poată avea o tranziție ordonată. Și cred că este în interesul NATO să aibă această tranziție ordonată”.

ADVERTISEMENT
Tags: