News

Kelemen Hunor, „taxat” dur de politologi: „Sub conducerea sa, UDMR a devenit cureaua de transmisie a intereselor lui Viktor Orban în Transilvania!”

Ecourile vizitei lui Viktor Orban nu s-au stins, și întârzierea cu care liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a „grăbit” să dea socoteală după reacția colegilor de partid a atras supărarea politologului Cătălin Avramescu.
18.08.2022 | 15:41
Kelemen Hunor taxat dur de politologi Sub conducerea sa UDMR a devenit cureaua de transmisie a intereselor lui Viktor Orban in Transilvania
Potrivit politologului Cătălin Avramescu, premierul ungur Viktor Orban își apără interesele din România prin UDMR-ul condus de Kelemen Hunor (sursa montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

Lipsa de reacție a lui Kelemen Hunor, plecat în concediu, dar mai ales comportamentul ministrului Tineretului și Sportului, care a indignat în mai multe rânduri opinia publică, au condus la o întrebare cvasi-generală, și anume dacă UDMR, formațiune care completează coaliția, mai reprezintă cumva interesele țării. Politologul Cătălin Avramescu este ferm și afirmă că UDMR „nici nu trebuia să fie acceptată, din start, la guvernare”.

Politologul Cătălin Avramescu: „Sub conducerea lui Kelemen Hunor, UDMR nu are agendă politică, cu excepția îmbogățirii liderilor”

„În mod normal, UDMR-ul nici nu avea ce căuta la guvernare, atât timp cât nici nu este partid politic înregistrat. UDMR a „prins” această nișă, care este monopolul asupra votului maghiarilor din România”, a declarat Cătălin Avramescu, în exclusvitate pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT

Profesorul de politologie a subliniat faptul că, „pentru liderii Uniunii este esențial să fie la guvernare și să șantajeze orice coaliție politică, lucru pe care îl fac de 20 de ani încoace”. Cu toate acestea, UDMR se află, pentru prima oară de la înființare, în postura de a fi „expulzată” dintr-o guvernare. Dar cum a nimerit acolo?…

Cătălin Avramescu
Politologul Cătălin Avramescu este categoric în privința situației UDMR (sursa facebook.com)

 

Avramescu susține că motivele pentru care s-a ajuns în această situație sunt foarte simple. „În primul rând, noi avem un sistem de vot proporțional, care fragmentează spectrul politic în partide mici. Și în acest caz, de multe ori, un partid mic este esențial pentru o coaliție, pentru a trece pragul de 50%. Se ajunge în situația ca acel mic partid să capete o forță extraordinar de mare. Cu un partid de câteva procente poți șantaja coaliții care dețin 50 de procente”, a explicat interlocutorul nostru.

ADVERTISEMENT

Apelând la un recurs la istorie, să ne întoarcem la momentul alegerilor din 1996, atunci când Emil Constantinescu și Convenția Democrată au câștigat alegerile cu sprijinul esențial al UDMR. În acel moment s-a format o coaliție în care Uniunea a fost membră, o alianță conjuncturală ce a născut o serie de controverse și al cărei model a fost repetat de-a lungul vremii, mai ales cu scopul de a ține PSD-ul (sub diversele sale denumiri) departe de guvernare. Liderii UDMR au avut, însă, numai de câștigat…

„Ei sunt specialiști în alianțe contra naturii și în trădări peste noapte. Pentru noi, marea problemă este că, spre deosebire de alte partide mici care ar putea fi tentate să acționeze într-un mod similar, UDMR-ul a devenit, sub conducerea lui Kelemen Hunor, o curea de transmisie a intereselor lui Viktor Orban în Transilvania. Nu cred că au o altă agendă politică, poate cu excepția îmbogățirii liderilor”, a punctat Cătălin Avramescu.

ADVERTISEMENT

UDMR, numele tău este „FIDESZ”, după ce Viktor Orban a primit partidul „la cheie”

Politologul a continuat pe același ton tranșant, „taxând” relația dintre liderul Uniunii și premierul maghiar. În opinia sa, „Kelemen Hunor i-a dat lui Viktor Orban partidul la cheie, iar acesta nu avea niciun motiv să refuze un asemenea cadou”.

„Nu știu de ce formațiunea se mai numește „UDMR”, când ar fi putut să se intituleze direct „FIDESZ”. Situația chiar îi confuzionează pe maghiari, pe români, și inclusiv presa are dileme. De fapt, este vorba despre „FIDESZ – București”, pentru că ideea că liderii lor îi reprezintă pe maghiarii din Transilvania este aberantă”, a comentat Avramescu.

ADVERTISEMENT

Profesorul universitar consideră că reprezentanții UDMR nu reprezintă interesele etnicilor unguri din România, ci susține oligarhia maghiară, care, în urma unei strategii bine puse la punct, a pătruns în Parlamentul de la București.

De asemenea, s-a discutat mult despre finanțările venite de la Budapesta. Dincolo de sumele investite în sport, subiect devenit deja de notorietate, a fost pusă problema finanțărilor către zona politică și înspre o serie de fundații cu un caracter discutabil. Dincolo de chestiunea moralității, apare problema legalității acestor practici.

„Nu cunosc cifrele exacte ale respectivelor investiții, dar citesc presa. Sunt lucruri greu de imaginat. Am înțeles că există neveste de politicieni care fac parte din tot felul de fundații alimentate de la Budapesta etc. Dacă UDMR ar fi doar o organizație culturală, am putea discuta în alt registru. Însă UDMR a devenit partid parlamentar și este parte integrantă a guvernării. Iar aici chiar avem o problemă, mai ales când există miniștri în Executivul României a căror comportare lasă de dorit”, a comentat intervievatul nostru.

Eduard Carol Novak
Eduard Karol Novak, un ministru contestat pentru ignorarea valorilor românești (sursa hepta.ro)

„Ce cauți aici Novak, dacă România nu face două parale în ochii tăi?”

Cătălin Avramescu s-a referit, în sensul celor afirmate anterior, la ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Karol Novak. Este cunoscut faptul că acesta ar putea fi demis de premierul Nicolae Ciucă, din pricina șirului interminabil de gafe și de scandaluri.

Dincolo, însă, de atitudinea „oficială” a fostului sportiv paralimpic, analistul politic atrage atenția la moralitatea oficialului, despre care spune că nu a fost constrâns să ocupe o funcție pe care n-a dorit-o. Ba, mai mult, Novak era obligat, nu doar din postura de politician, ci și din aceea a cetățeniei române, să se abțină de la scandaluri precum cele legate de postările bilingve și de imnul așa zisului „Ținut Secuiesc”.

„Eu nu sunt cunoscut pentru cine știe ce opțiuni naționaliste, dar atunci când Eduard Carol Novak, ministru în Guvernul României, sfidează deschis, în repetate rânduri, simbolurile naționale, asistăm la o situație de neconceput. Nu l-a bătut nimeni cu biciul ca să fie ministru, dacă nu-i place România! Putea să înființeze o fundație, să predice pe marginea drumului în Harghita sau să facă orice altceva, pentru că avem o țară liberă”, ne-a declarat, pe un ton răspicat, fostul consilier prezidențial.

Cătălin Avramescu a adăugat: „Novak nu este silit să facă parte din Guvernul României, și nu cred că atitudinea pe care a avut-o, subliniez, în repetate rânduri, este compatibilă cu demnitatea de a face parte din Executiv. Dacă România nu face două parale în ochii tăi, ce mai cauți aici?”

Klaus Iohannis
Președintele Klaus Iohannis, aflat într-un moment delicat al mandatului său (sursa hepta.ro)

Președintele Iohannis, responsabil pentru cooptarea ungurilor în Guvern

Imediat, însă, partenerul nostru de dialog a revenit la ideea de bază. Din contextul în care liderii UDMR au ocupat, în ultima vreme, spațiul public cu o atitudine de neînțeles nu putea lipsi liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a cărui reacție referitoare la discursul controversat al lui Viktor Orban de la Tușnad s-a lăsat așteptată, pe motiv că vicepremierul se afla în concediu.

Practic, în situația în care o anumită formațiune politică, indiferent de criteriile pe baza cărora a fost creată, fie acestea etnice sau de altă natură, manifestă un interes scăzut față de problemele națiunii, de simbolurile sale ori de evenimentele care afectează inclusiv ordinea constituțională, se pune problema dacă este oportun ca respectiva grupare să ia parte la procesul de guvernare.

Cătălin Avramescu a oferit un răspuns coerent și la această întrebare: „Dar ne-a întrebat cineva pe noi? Eu îmi amintesc că, atunci când au fost consultați acum doi ani, alegătorii au avut altceva în gând. Să ne uităm la rezultate… Majoritatea votanților au optat pentru o guvernare de centru – dreapta, și nu cred că aceasta includea UDMR-ul. Însă Klaus Iohannis a insistat să includă UDMR-ul și, mai mult decât atât, PSD-ul se simte foarte bine alături de gruparea condusă de Kelemen Hunor”.

Politologul este de părere că de la ultimele alegeri și până acum avem parte de o situație creată de președintele Iohannis și de PSD. „Depinde de ei ca, mâine, UDMR să iasă din Guvern. Ideea că Hunor  fost plecat și că nu putea oferi explicații este o farsă. Într-un Guvern normal ar fi avut loc rapid o ședință, în cadrul căreia s-ar fi constatat enormitatea situației, iar acestui partid i s-ar fi arătat ușa, din pricina respectivului gen de comportament”, a explicat profesorul universitar.

Viktor Orban Laszlo Tokes
Premierul ungur Viktor Orban, la aceeași masă cu prietenul său Laszlo Tokeș, un personaj controversat (sursa hepta.ro)

Viktor Orban, membru al… Guvernului României, prin interpuși. Vicepremierul, descalificat politic

Politologul și-a continuat „rechizitoriul” la adresa vicepremierului, pe același ton dur. Mai mult sau mai puțin metaforic, partenerul nostru de discuție a creionat influența liderului de la Budapesta în chestiunile interne ale României, exercitată cu largul concurs al UDMR și al liderului acestei formațiuni.

„Viktor Orban, ca Viktor Orban… Dar ca tu să stai și să aplauzi ororile spuse de premierul Ungariei, e altceva. Este odios și descalificant! Kelemen Hunor s-a descalificat ca politician democrat. Viktor Orban nu este membru direct în Guvernul României, ci a devenit, prin interpuși”, a atacat, frontal, Avramescu.

„Aș dori să fac o paranteză”, a menționat interlocutorul FANATIK, și ulterior a detaliat: „Am auzit unii lideri maghiari spunând că discursul lui Orban nu s-a înțeles foarte bine. Eu nu știu ungurește, dar dacă Academia Maghiară de Științe de la Budapesta, din care bănuiesc că fac parte oameni care cunosc respectiva limbă, și încă foarte bine, i-a dat o replică usturătoare lui Orban, înclin să cred că s-a înțeles ce a dorit să transmită premierul ungur”.

„Liderii UDMR ne iau de proști! Cum poate fi tolerată o asemenea stare de fapt? Obsesia lui Klaus Iohannis este să creeze un fel de majoritate prezidențială de 90%, lumea să tacă, și să se îmbogățească toți, cot la cot”, este convingerea profesorului de științe politice.

Acesta este de părere că, inclusiv în perioada în care era primarul Sibiului, Klaus Iohannis avea aceeași „schemă”. „Nu existau majoritate și opoziție, ci Consiliul lui Klaus Iohannis. Din acest punct de vedere el rămâne consecvent, și nu tratează altfel Parlamentul”, a detaliat Cătălin Avramescu.

Cooptarea la putere pe interes, garanția semireformelor

Cu toate acestea, trebuie amintit faptul că mai toate guvernele de dreapta (și nu numai), de la cele propuse de Convenția Democrată și până la Alianța DA, au apelat la soluția UDMR, atunci când interesele le-au cerut-o.

Cătălin Avramescu a comentat și acest aspect, fără menajamente: „Întotdeauna noi am preferat semireformele și treaba făcută de mântuială. Chiar și când ne raportăm la cele mai reformiste guvernări ale României, observăm inconsecvențe majore și o superficialitate condamnabilă”.

Intervievatul nostru susține că, lăsând la o parte guvernările retrograde, care priveau în urmă, niciuna nu a atacat chestiunea la rădăcină: „Fundamentul este ceaușist, iar deasupra a fost creată o improvizație. Inclusiv cei mai influenți oameni ai sistemului provin tot din perioada ceaușistă”.

Pentru a oferi un exemplu în sensul celor afirmate, Cătălin Avramescu ne-a îndemnat să privim către Curtea Constituțională: „Șeful este Marian Enache, unul dintre tovarășii care l-au înconjurat pe Ion Iliescu în perioada primelor mandate ale acestuia. De asemenea, Serviciile au rămas nereformate de când și-au pus etichetele pe uși, în 1990”.

Profesorul universitar a insistat, afirmând că, „de pildă, PSD-ul privește în urmă, nu se uită la România sau la Europa viitorului. Pentru șefii acestui partid este important să umfle pensiile, deoarece electoratul lor nu este interesat dacă România mai rezistă sau nu, ori dacă mai are un viitor financiar”.

Unicul submarin românesc, simbolul sistemului politic: „Cum merge „Delfinul”, așa merge și babuinul!”

Spre finalul dialogului, politologul a remarcat protecția de care s-a bucurat din partea tuturor partidelor, de-a lungul timpului, formațiunea condusă în prezent de Kelemen Hunor. Mai mult, pentru a defini această stare de fapt, Avramescu a recurs la o comparație plastică:

„Nicio guvernare nu s-a atins de UDMR. Niciuna! Cum să se atingă acum premierul Ciucă, șeful unui Guvern static? Pentru că tot au fost Zilele Marinei, din punct de vedere simbolic, această încremenire în stadiul de proiect este reprezentată de celebrul submarin Delfinul”.

În opinia fostului consilier de la Cotroceni, starea reformelor din România este similară cu aceea a submarinului „Delfinul”: „Nu are baterii și este un aparat de construcție sovietică, precum politica din țara noastră. Mai mult, nu vrem nici să tăiem și să dăm la fier vechi acest submarin”.

„El are un căpitan și un echipaj, dar n-a ieșit din port de 30 de ani. În schimb, figurează în scripte, ceea ce înseamnă că aduce un folos. Probabil că i-o speria pe ruși cu scriptele… Submarinul „Delfinul” este simbolul sistemului politic românesc. Cum merge Delfinu’, așa merge și babuinu’!”, a încheiat, râzând cu subânțeles, politologul Cătălin Avramescu.

ADVERTISEMENT
Tags: