Klaus Iohannis, dat în judecată în timp ce se afla în turneul din Africa. Motivul pentru care a fost chemat în instanță

Președintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită în Africa în perioada 14-23 noiembrie 2023, fiind însoțit de Carmen Iohannis. Turneul prezidențial a cuprins vizite de stat în Republica Kenya, Republica Unită Tanzania și Republica Capul Verde şi o vizită oficială în Republica Senegal.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Ploiești

Aceste vizite au avut ca scop, potrivit Administrației Prezidențiale, relansarea dialogului politic la nivel înalt cu statele menționate și redinamizarea relațiilor economice și sectoriale, urmărind deschiderea și valorificarea de noi oportunități de colaborare în domenii de interes comun, inclusiv cele privind gestionarea provocărilor la nivel global.

Cu toate acestea, turneul a fost criticat în țară, deoarece a fost necesară o suplimentare de 1,5 milioane euro de la buget pentru deplasări externe, în condițiile în care Administrația Prezidențială a secretizat costurile vizitelor  președintelui, mai ales că acestea se efectuează, în cele mai multe cazuri, cu avioane private de lux.

Numele lui Klaus Iohannis figurează ca pârât într-un dosar înregistrat pe 15 noiembrie 2023, cu o zi după ce Iohannis a plecat în Africa, la Curtea de Apel Ploiești, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamanți sunt două persoane fizice, un alt pârât este Administrația Prezidențială, iar obiectul dosarului este “obligația de a face”.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Nu a fost stabilit, încă, primul termen al dosarului. Cele două persoane sunt autoarele unui Proiect Economic Național pe care doresc să îl supună atenției lui Klaus Iohannis. Reclamanții susțin că, în iunie 2015, Klaus Iohannis a obținut de la Parlamentul României competența pentru Proiectul de Țară “O Românie Puternică în Europa și în lume”.

Reclamanții au primit răspuns de la un consilier al Administrației Prezidențiale

Acest proiect privește interesele economice naționale și capacitatea instituțională a statului. Conform reclamanților, a fost cerută public contribuția instituțiilor, a specialiștilor și a tuturor persoanelor interesate, pentru a dezbate direcții de dezvoltare și modernizare a României și de a elabora un document politic, programatic, care să întrunească consensul partidelor și formațiunilor politice parlamentare.

Cei doi reclamanți susțin că au trimis o scrisoare,  legată de proiectul lor economic, care a fost înregistrată de Administrația Prezidențială pe 25 februarie 2016. De asemenea, reclamanții mai susțin că au primit un răspuns de la Gabriel Cristian Pișcociu, consilier de stat pe probleme cetățenești la Departamentul pentru Relația cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă al Administrației Prezidențiale.

Prin acest răspuns, reclamanții au fost informați că s-a luat act de propunerile ce vizează programul economic. Cu toate acestea, propunerile lor  au fost ignorate, astfel că cei doi i-au dat în judecată pe Klaus Iohannis și Administrația Prezidențială. Proiectul economic național al celor doi cetățeni prevede un plan de investiții de 30 miliarde dolari.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Proiectul de țară al lui Klaus Iohannis a eșuat

Acest plan este orientat către furnizorii și prestatorii români și americani, însemnând urbanizarea agro-industrial-alimentar-bancară pentru 2000 de comune din România în același timp și un milion locuri de muncă salarizate în economia rurală. Soluția de finanțare este printr-un Consorțiu Financiar-Bancar în cadrul parteneriatului, astfel că nu solicită bugetul de stat al României.

Cei doi autori ai proiectului menționează că acesta se derulează în interiorul Uniunii Europene, posibil regionalizat în zona România-Ungaria-Bulgaria, împreună cu Statele Unite ale Americii. Proiectul prevede relansarea economiei românești (în special a zootehniei și industriei alimentare) prin devenirea comunelor din România ca zone industrial-alimentare, pentru asigurarea securității alimentare naționale.

Proiectul de țară al lui Klaus Iohannis, demarat în septembrie 2016, a rămas doar pe hârtie, pentru că nu a fost concretizat din punct de vedere legislativ. Au existat doar trei-patru întâlniri ale Comisiei Prezidențiale pentru Proiectul de țară, conform datelor de pe site-ul Administrației Prezidențiale, consultate de FANATIK, ultima fiind în octombrie 2017.