Legenda urbană a mercenarilor români care au masacrat copii în Transnistria. Cum acționează propaganda rusă în regiunile separatiste, de 30 de ani

O legendă bizară, a unor mercenari veniți din România și care au declanșat iadul în Tighina, alimentează ura și frica oamenilor din Transnistria, o regiune autoproclamată republică, după un conflict armat cu Moldova, în 1992.

Mercenarii români, pomeniți la Muzeul de Istorie din Tiraspol, Transnistria

”Republica Moldovenească Nistreană” este o zonă tampon, care și-a cerut recunoașterea independenței față de Republica Moldova în urmă cu o săptămână, după ce autoritățile de la Chișinău au cerut aderarea la Uniunea Europeană. Istoria arată altfel în această parte a lumii, unde rușii sunt considerați eroi pacificatori, care au intervenit în conflictul armat din 1992 și au salvat populația orașului Bender (în prezent, Tighina), de măcelul pe care forțele armate moldovenești, ajutate de presupuși mercenari români l-ar fi declanșat în 1992.

La Tiraspol, capitala regiunii, oamenii vorbesc despre ”două refrigeratoare cu copii morți” în timpul conflictului de la Nistru, din 1992, uciși chiar în timpul balului de absolvire.

Jurnalista Violeta Colesnic de la Report.md, un proiect susținut de Euractiv România, a mers, în 2019, la Tiraspol și a încercat să afle mai multe despre originea acestui mit. Ea a  stat de vorbă cu un ghid de la Muzeul de Istorie din Tiraspol, de la care a aflat întreaga poveste.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Două clase de copii, măcelărite de mercenari

”Seara, în jurul orei 17:00, într-o zi de odihnă, era organizat balul de absolvire a elevilor într-o școală din Bender. Toți copiii au fost omorâți de niște mercenari români plătiți. Le-au tăiat organele genitale și la băieți și la fete. Totul s-a întâmplat prea repede. Tancurile moldovenești au intrat în Bender și au început să împuște. Armata a 14-a Rusiei era pe teritoriul nostru, dar nici ea nu s-a implicat în acel război”, i s-a povestit jurnalistei de la Chișinău.

În realitate, Republica Moldova nu a avut și nu are nici astăzi tancuri, spune jurnalista. ”Dacă nu erau tancurile moldovenești, poate erau chinezești”, a fost replica femeii.

Autoarea spune că a auzit povestea despre mercenarii români care omorau populația pașnică atât de la tinerii cu care a discutat pe stradă, cât și de la cei mai în vârstă.

”Pentru că Transnistria nu a vrut să fie alipită la România, Moldova a hotărât să o învingă cu forța. Au trimis mercenari români pe teritoriul nostru. Au arătat la televizor cum copiii din două clase au fost omorâți la balul de absolvire și i-au băgat în TIR-uri cu congelator”, a mai povestit un locuitor al Tiraspolului.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Istoria paralelă: ”fasciștii români”, învinși de ”pacificatorii ruși”

Alte surse vorbesc despre ”fasciști români care au violat fetele de la Colegiul de medicină din Bender” sau despre ”fasciștii români care au aruncat mine antipersonal deghizate în jucării”.

În tot acest context, rușii sunt văzuți ca niște pacificatori, iar imaginile cu soldații din batalionul care a intervenit în Transnistria, zâmbitori, au împânzit pereții muzeului.

”Aceste minciuni propagandistice au fost promovate de serviciile speciale din Federația Rusă, pentru a ”desena” în mințile oamenilor imaginea unui dușman român”, spune Violeta Colesniuc. O propagandă care și-a testat strategiile de manipulare și în alte zone separatiste, din Georgia sau Ucraina.

Președintele Moldovei, avertizat la Moscova că Moldova se va rupe

Implicarea Rusiei în conflictul armat din 1992 a fost asumat de guvernul de la Moscova. Ghenadie Selezniov, fost președinte al Dumei de Stat din Rusia, s-a confesat în fața jurnaliștilor și a președintelui Parlamentului Republicii Moldova că Rusia a fost ”nevoită” să declanșeze războiul din Transnistria pentru a împiedica unirea Moldovei cu România.

Mircea Snegur, președinte al Republicii Moldova, a povestit într-un volum de memorii, că în 1992 a fost chemat la Moscova pentru a semna actul de aderare la Comunitatea Statelor Independente, pe ”rămășițele” fostului URSS. În caz contrar, amintește el, i s-a spus că nu va mai exista o singură republică independentă, ci trei: Moldova, Transnistria și Găgăuzia. O lună mai târziu, la Comrat (regiunea Găgăuzia) au apărut primele tancuri, iar ulterior, luptele s-au mutat la Nistru.

Într-un raport al NED (National Endowment for Democracy), dezvoltat în cadrul proiectului ”DGacademy – Facts, not Fake. Tools for Moldavian journalist to combat disinfromation and propaganda”, se arată că, în 1992, Rusia a înarmat bandele rusești de gardiști transnistreni și cazaci cu armament din depozitele sale.

Rusia a furnizat armament separatiștilor din Tiraspol

”Există acte oficiale în arhivele guvernului rus care confirmă transferul de armament către așa-numită armată transnistreană. Din 1992 până în 1996, din unitatea militară rusă dislocată în regiunea separatistă au fost transferate armatei transnistrene 150 de unități de tehnică de luptă, precum și peste 3.000 de tone de patrimoniu militar.

La 26 ianuarie 1995, pentru a întări regimul separatist al lui Igor Smirnov, care tocmai își înființase propria armată, guvernul rus a dispus, prin hotărârea nr 125-P, transmiterea a 35 de unități de tehnică militară și a 160 de tone de armament și muniție așa-zisei armate transnistrene din depozitele grupului operativ de trupe ruse. A fost primul transfer de acest fel autorizat de guvernul rus”, se arată în raport.

La 30 de ani de la acel moment, Vladimir Putin a dat ordin ”forțelor de menținere a păcii” să pătrundă în regiunile separatiste de la Lugansk și Donețk, printr-un decret care a justificat începerea războiului în Ucraina. În acest scenariu, Putin nu atacă Ucraina ci ”o apără” de fasciștii care ucid civili, în timp ce eroii de pe tancurile rusești sunt primiți cu bucurie de populație, într-o pagină de istorie care pare să se repete, la scară ceva mai mare, după trei decenii.