Legende urbane reciclate pe rețelele de socializare. De ce persistă poveștile greu de crezut

Poveștile pot fi derutante, înfricoșătoare sau amuzante. De obicei, ele sunt transmise de prieteni, colegi sau familie, dar nimeni nu le cunoaște cu adevărat originea, ci doar faptul că s-au întâmplat “prietenilor prietenilor prietenilor”. Legendele urbane au alimentat întotdeauna imaginația noastră colectivă, la bine și la rău.

Legende urbane reciclate pe rețelele de socializare

Legendele urbane au adesea aceleași caracteristici: sunt în general anonime și scurte. Conținutul lor este surprinzător, chiar neobișnuit, dar poveștile sunt relatate ca fiind plauzibile, chiar dacă “istoricitatea lor [este] îndoielnică sau falsă”, spune sociologul Jean-Bruno Renard, citat de Le Monde. “Pentru ca o poveste să ne intereseze (…), ea trebuie să aibă un mesaj implicit, o morală ascunsă la care să subscriem”, adaugă el.

Odată transmise din gură în gură, legendele urbane și-au găsit o a doua viață pe internet, în special pe rețelele de socializare. Dar, deși poveștile pot varia, legendele nu sunt atât de moderne pe cât par.

Seringi infectate cu HIV în scaunele din cinematografe

Este o legendă urbană clasică, una dintre cele retransmise pe scară largă la începutul erei internetului și care reapar cu regularitate. La începutul anilor 2000, un zvon originar din America de Nord susținea că seringile contaminate cu HIV, virusul care cauzează SIDA, erau plasate în mod deliberat în locuri publice.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Povestea, transmisă în treacăt de un membru al Institutului Pasteur, s-a răspândit în Franța printr-un lanț de e-mailuri, obligând o municipalitate care fusese victima zvonului și Institutul Pasteur să dezmintă public acuzațiile în 2001. Mai recent, în 2022, într-un moment în care în Franța au fost semnalate atacuri cu înțepături, legenda seringilor ascunse în mod deliberat în locuri publice a reapărut.

Variante: atunci când seringile nu sunt ascunse în cinematografe, ele sunt lăsate în cabinele telefonice, lângă bancomate, pe plaje, în trenuri și chiar în pompele de benzină. O altă variantă a acestei legende urbane susține chiar că persoane rău intenționate injectează sânge contaminat cu HIV în fructe.

De ce este atât de persistent acest zvon?

De la descoperirea sa în anii 1980, virusul HIV – împotriva căruia nu există încă niciun vaccin – a continuat să alimenteze temeri și fantezii. Și totuși, în ciuda dezmințirilor repetate ale autorităților, a absenței mărturiilor directe și a faptului că este foarte puțin probabil ca cineva să contracteze SIDA în astfel de condiții, SIDA continuă să fie subiectul a numeroase neadevăruri și zvonuri. Persistența acestor mituri urbane ilustrează psihoza colectivă pe care o provoacă în general epidemiile. Recenta criză Covid-19 a fost un exemplu edificator în acest sens.

Dubele albe și răpirile de copii

Răpirile, în special cele de copii de către dube albe, sunt omniprezente în legendele urbane. Ele sunt uneori povestite în glumă, așa cum arată mai multe videoclipuri recente de pe TikTok, dar pot avea consecințe mult mai dramatice.

Digisport.ro

FOTO Are 38 de ani, 23 de milioane de urmăritori, dar a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține

De exemplu, în primăvara anului 2019, în Franța au avut loc mai multe atacuri asupra romilor, în urma unor publicații pe rețelele de socializare care sugerau că șoferii de furgonete albe răpeau copii pentru a-i prostitua sau pentru a le vinde organele. Aceste zvonuri rasiste au fost total nefondate și au fost negate de autorități, dar au provocat violențe grave.

Variante: În 2022, un zvon care a circulat pe rețelele de socializare a făcut să se creadă că în apropierea gărilor franceze are loc trafic de organe. Din nou, vinovații erau persoane din Europa de Est (România, Kosovo etc.). Cu cincisprezece ani mai devreme, trei români au căzut victime ale aceluiași zvon la Marsilia, atacați pe baza unui SMS trimis în număr mare în școlile din oraș.

De ce este atât de persistent acest zvon?

Această legendă urbană se află la intersecția mai multor temeri colective reprezentate de răpirea de copii și de figura străinului. Intervievată de Le Monde în 2019, cercetătoarea Aurore Van de Winkel, specialistă în studiul fenomenelor de răspândire a zvonurilor în Belgia, a declarat că teama legată de dubele albe a fost amplificată de cazurile penale ale lui Marc Dutroux și Michel Fourniret, care au zguduit opinia publică în anii 1990.

“Aceste evenimente au cristalizat și mai mult aceste temeri legate de răpiri, pentru că criminalii au răpit efectiv copii cu furgonete albe. Era un mod de a se amesteca, iar albul era culoarea cea mai bine vândută, deoarece era [și încă este] cea mai ieftină”, explică Van de Winkel. Dar există și variante: “În Statele Unite, în anii 1980, se spunea că copiii erau răpiți de clovni în dube de înghețată”, își amintește specialistul.

În ceea ce privește acuzațiile rasiste la adresa romilor, acestea nu sunt decât o reflectare tristă a fricii de străini. Iar țiganii, în special, sunt victimele acestei frici de secole. “În Europa, țiganii au fost întotdeauna acuzați de tot felul de crime imaginare, dintre care furtul de copii este doar un exemplu”, explica în 2019 Ilsen About, istoric specializat în țiganii din Europa.

“La sfârșitul secolului al XIX-lea, a existat o întreagă producție literară legată de aceste probleme și care a surprins în imaginație poveștile cu copii furați de pe drumuri de către caravane, o temă care seamănă cu legenda urbană de astăzi a dubițelor albe”, a mai spus el.

Antivomitive în hamburgerii McDonald’s

Această legendă urbană circulă din gură în gură de mulți ani: lanțul de fast-food McDonald’s introduce în mod deliberat tablete antivomitive în chiflele hamburgerilor săi. Legenda este atât de persistentă încât poate fi urmărită până la TikTok. În 2021, un utilizator al acestei platforme video a publicat un clip în care îi sfătuia pe internauți să elimine această “pastilă albă”. Deși zvonul a fost negat în repetate rânduri, videoclipul a adunat aproape 650.000 de vizualizări.

Confruntată cu această întrebare recurentă, compania americană i-a consacrat chiar o pagină pe site-ul său. McDonald’s explică faptul că acest cerc alb este legat de procesul de fabricare a pâinii: “O bulă de aer se formează între matriță și aluat atunci când aluatul este pus în matriță. Partea în contact cu matrița va deveni aurie, în timp ce partea în contact cu bula de aer va forma acest cerc alb”. Și nu uitați că reglementările europene nu autorizează includerea de substanțe medicamentoase în produsele alimentare.

Variante: tot în domeniul alimentar, una dintre cele mai cunoscute povești este cea referitoare la avertizarea oamenilor cu privire la prezența urinei de șobolan pe dozele de sucuri. Alte povești similare relatau că o persoană a murit la un picnic după ce a băut dintr-o cutie de conserve infectată cu urină de șoarece.

De ce este atât de persistent acest zvon?

Martine Roberge, profesoară de etnologie la Universitatea Laval din Quebec City și autoare a cărții ”De la rumeur à la légende urbaine”, subliniază că mâncarea este o temă principală pentru legendele urbane. Scopul principal al acestora este de a avertiza oamenii cu privire la pericolele ascunse ale alimentelor industriale.

Aceste legende “exprimă preocupări sociale legate de relația din ce în ce mai distantă și ambivalentă pe care o avem cu mâncarea și cu lanțul alimentar, de la industrie la farfurie”. În rolul lor de control social, aceste povești acționează ca avertismente, în ideea de a arăta cu degetul spre alimentele procesate, deoarece “nu știm cu adevărat ce mâncăm”.