Președintele Klaus Iohannis a promulgat legile justiției, trei la număr, votate de coaliția PSD-PNL-UDMR.
Liderul statului a ignorat, așadar, cererile Opoziției și ale unor ONG-uri care cereau să fie așteptat avizul Comisiei de la Veneția.
Cele trei legi promulgate sunt Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor (PL-x 440/01.09.2022); Legea privind organizarea judiciară (PL-x 441/01.09.2022) și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (PL-x 442/01.09.2022), conform G4 Media.
În urmă cu o săptămână Curtea Constituțională a respins sesizările USR, AUR și Forța Dreptei potrivit cele trei legi ale justiției, precum și sesizarea făcută de Avocatul Poporului.
CCR a respins în 9 noiembrie ca neîntemeiate sesizările făcute de USR și Avocatul Poporului la legea privind statutul magistraților, în timp ce sesizarea AUR a fost respinsă ca inadmisibilă.
În același timp, sesizările USR pe legea privind organizarea juridică, dar și pe legea CSM au fost respinse ca neîntemeiate.
AUR transmitea că ”legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor (PLx 440/ 2022), Legea privind organizarea judiciară (PLx 441/ 2022) şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (PLx 442/ 2022) sunt neconstituţionale din cauza manierei abuzive şi dispreţuitoare în care au fost votate, dar şi prin efectele devastatoare pe care le vor produce după intrarea în vigoare”.
Problema cea mai mare pe care USR o are cu aceste legi, conform liderilor din partid, e legile ”oligarhizează întregul sistem judiciar, punând control pe ce înseamnă înfăptuirea actului de justiţie’ şi fac mult mai mult rău întregii societăţi”.
Avocatul Poporului a sesizat CCR în legătură cu articolul 206 al Legii și articolul 234 alineatul 2.
”Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de conducere ale acestora”, este menționat în articolul 206, cel reclamat de Avocat.