Campania de racolări a început încă dinainte de „ordonanța traseismului”, prin care aleșii locali pot trece de la un partid la altul fără să-și piardă mandatul, numai că până la adoptarea acestui act normativ primarii traseiști trebuiau să stea într-o situația duplicitară: nu demisionau din partidul cu susținerea căruia au fost aleși ca să nu fie înlăturați din funcție, dar își anunțau candidatura din partea altui partid în iunie 2024. Însă ordonanța a permis transferul de edili fără niciun fel de restricție.
Partidele de guvernământ, PSD și PNL, s-au angajat într-un război dur la nivel local, în care fiecare organizație județeană încearcă să sfârtece „șeptelul” de aleși locali ai celor care, teoretic, le sunt aliați. Deocamdată, social-democrații par a fi câștigători întrucât au adus în curtea proprie mai mulți primari de la PNL decât au reușit să liberalii să ia de la PSD. Cei de la USR sau PMP sunt prinși la mijloc, partidele de guvernământ luându-le și lor din puținii primari pe care-i aveau.
Până acum, cel mai mare oraș în care primarul a făcut ping-pong cu afilierea politică este Alba-Iulia, al cărei edil este Gabriel Pleșa. Acesta și-a început cariera în PNL, însă în 2020, când liberalii nu l-au lăsat să candideze pentru funcția pe care Mircea Hava o lăsa pentru un post de parlamentar, Pleșa s-a dus la USR și astfel a devenit primar. În timp, Pleșa a început să se apropie de PSD, cu toate social-democrații îl anunțaseră pe senatorul Călin Matieș drept candidatul la primărie pentru 2024. Când Matieș și-a dat seama că a fost tras pe sfoară de propriul partid, a demisionat din partid și apoi s-a înscris în AUR, partid dispus să-i acorde ce i-a refuzat PSD, anume candidatura la primărie.
Dar și social-democrații și-au luat țeapă de la Pleșa care, până la urmă, s-a decis, în decembrie 2023, să candideze din partea PNL. justificându-și alegerea printr-un înduioșător mesaj postat pe Facebook: „Când ai ocazia să te întorci la rădăcini, la matca în care te-ai format ca om politic, nu poate fi vorba de traseism, ci de o alegere înțeleaptă.” Ascunzându-și prost frustrarea, cei din PSD Alba au susținut că oricum Gabriel Pleșa nu ar fi cine știe ce primar. „Pentru Pleşa şi PNL Alba minciuna şi traseismul sunt ridicate la nivel de artă (…) Amuzant este că în trei ani nu au găsit nimic mai bun. PNL, Pleşa şi Dumitrel sunt responsabili de faptul că Alba Iulia a fost, în acest timp, un oraş mizer, cu mormane de gunoaie neridicate din oraş (…) Acum trei ani albaiulienii au votat împotriva PNL, iar acum cetăţenii au găsit un nou motiv să o facă. Vor vota împotriva traseismului şi promisiunilor neonorate”, au reacționat pesediștii din Alba.
În dispută au intervenit și foștii colegi ai lui Gabriel Pleșa, prin vocea președintelui USR Alba, Beniamin Todosiu. „Unii dintre vechii şi noii colegi din PNL Alba ai lui Gabriel Pleşa l-au umilit în ultimul hal în 2020, l-au jignit şi l-au călcat în picioare, încercând să îl distrugă politic”, l-a avertizat Todosiu pe nestatornicul primar.
Însă în alte județe, lupta nu se dă doar pe un singur edil, oricât de important ar fi orașul respectiv. Primarii traseiști sunt numărați cu zecile, cu ei schimbându-și afilierea politică organizații întregi, cu tot cu viceprimari sau consilieri locali. La Timiș, războiul dintre PSD și PNL se duce fără niciun fel de menajamente. În februarie, Alfred Simonis anunța cooptarea în PSD a doi primari liberali, dintre care unul primar în orașul Deta, iar numai după câteva zile a fost anunțată intrarea în partid a unui opt primari și opt viceprimari, de la PNL, USR, Pro România, PMP ș.a.
Însă nici liderul organizației județene a PNL, Alin Nica, nu a stat cu mâinile în sân momind trei primari pesediști. Însă la Remetea Mare, situația a devenit hazlie. În comună primar este Ilie Golubov din 2008. Apăsat de vârstă și de o condamnare penală cu suspendare, Golubov a anunțat că nu va mai candida în 2024 astfel că PSD Timiș și-a găsit un alt candidat în persoana lui Cosmin Chira, adunat și el de la USR. Prezentarea lui Chira a făcut-o chiar primarul în exercițiu Ilie Golubov. Însă la mai puțin de o lună, acesta anunța că s-a răzgândit și că va candida din nou, dar din partea PNL.
Invers au stat lucrurile într-o comună din județul Hunedoara, Bătrâna, unde primarul liberal în funcție anunțase că nu mai vrea un nou mandat astfel că PNL s-a orientat către tânărul viceprimar, Ciprian Pascotesc, confirmat drept candidat la finele lui februarie. Însă numai două săptămâni, și cei de la PSD au anunțat că Pascotesc este candidatul lor. Mult mai serioasă pentru PNL Hunedoara a fost pierderea primarului din Petroșani, Tiberiu Iacob-Ridzi, care a trecut și el la PSD.
Pierderi importante au suferit liberalii și în județul Gorj, unde cinci primari, în frunte cu edilul din Târgu Jiu, Marcel Romanescu, și-au anunțat încă de anul trecut înscrierea în PSD. „Timp de şapte ani nu am ştiut ce înseamnă sprijin din partea conducerii judeţene! Piedici au fost nenumărate, venite chiar de la cei care ar fi trebuit să mă susţină. Poate şi pentru că nu am fost adeptul intereselor de grup, ci doar al interesului cetăţenilor”, se justifica Romanescu, utilizând motivul predilect invocat de primarii traseiști, anume interesul superior al comunității pe care o conduc.
Amuzant este că, înainte de plecarea lui Romanescu, șeful PNL Gorj, senatorul Ion Iordache, amenințase cu represalii împotriva PSD dacă vor lua primari liberali. „Pentru fiecare primar care se va duce la PSD vom lua cel puțin trei”, spunea Iordache. Nu a luat. Ba chiar a continuat să piardă din oameni până aproape de punctul în care Gorjul a devenit un județ roșu, fără să aibă loc alegeri.
Uneori justificarea traseismului prin interesul comunității este făcută în forme de-a dreptul ridicole, cum a fost cazul singurului primar pe care USR îl avea în județul Galați, în comuna Smârdan. „În viață am jurat de două ori. Prima oară, față de soția mea, că voi fi alături de ea până când moartea ne va despărți. Și voi fi! A doua oară am jurat că voi servi interesele cetățenilor din comuna Smârdan. Şi asta am făcut!”, spunea primarul Silviu Zinica, într-un interviu acordat publicației Viața Liberă. Trebuie remarcat că nivelul de loialitate arătat nevestei este mai mare decât cel pentru frate, ținând seama că Daniel Zinica este șeful organizației municipale Galați a USR.
Însă în anumite cazuri, primarii traseiști arată ceva mai multă onestitate. Este cazul primarului din Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, care nu și-a ascuns relațiile ostile cu liderii PNL Botoșani. „Ce să rămân, să iau șuturi în fund întruna? În care Flutur și Iftime mă înjură pe la toate colțurile? Au o greață pe ei de parcă ar fi miniștri și noi am fi din ăia care paștem oile pe la țară”, spunea Gireadă. Ulterior, el a convins primarii PNL din alte patru comune să-l urmeze în PSD, potrivit publicației Botoșăneanul. Înainte de acest lot de traseiști, social-democrații botoșăneni anunțaseră deja racolarea altor zece primari din județ.
Ca și în județul Galați, și în Sibiu era un singur primar USR, la Micăsasa, dar Uniunea l-a pierdut și pe acela, în favoarea PSD, care l-a ademenit și pe primarul PMP din Roșia. În județul învecinat, Brașov, USR a pierdut-o pe primărița din Victoria, Camelia Bertea. „Începând de astăzi, m-am alăturat familiei PSD, o familie mare și unită, cu care împărtășesc o viziune comună pentru dezvoltarea Victoriei”, anunța pe 1 martie „fiica adoptivă” a PSD Brașov. Odată cu Bertea, au intrat în partid și primarii independenți din municipiul Făgăraș și comuna Bod.
În schimb, în Neamț liberalii par să aibă succese mai mari decât pesediștii. Astfel au smuls PSD primarii din Valea Ursului și Borlești, iar USR-ului pe cel din Tazlău. Ca represalii, PSD l-a luat pe primarul PNL din Farcașa, sedus pare-se după ce a stat de vorbă cu premierul Ciolacu privind torenții din comună. „Am avut o discuție cu domnul prim-ministru, Marcel Ciolacu pe tema torenților din comuna Farcaşa de unde am primit asigurări din partea dânsului că vom fi sprijiniți în realizarea lucrărilor hidrotehnice de corectare a torenților de pe raza localității (…) În final vă spun o singură dată că suntem oameni liberi și trebuie să avem libertatea de a ne exprima cu respect gândurile și voința politică. Orice alta insinuare nu își are sens”, a scris pe Facebook Bogdan Țifui, primarul din Farcașa.
Trei primari PSD a adus în PNL și Alina Gorghiu, șefa organizației din Argeș, fiind vorba de comunele Cuca, Cocu și Aninoasa. Însă pentru cei trei primari pierduți, social-democrații din Argeș au adus patru. „Mă simt ca acasă aici!”, a spus unul dintre ei. Liberalii din Olt au racolat și doi primari de la PSD, însă paguba nu este mare ținând seama că Oltul este un județ roșu aproape în totalitate. Situația este inversă la Giurgiu, unde patru primari au îngroșat și mai mult rândurile celor de la PNL, județul fiind cel mai important fief liberal din Muntenia.
Lucrurile se repetă după același tipar în toate județele țării, PSD ieșind în general pe plus, în timp ce liberalii încercând să compenseze pierderile și pe seama partidelor mai mici. În acest an, miza este mult mai mare decât cea de la nivelul unei comune sau oraș. Cum alegerile se desfășoară într-un singur tur, primarii în funcție sunt de obicei favoriți la alegeri, iar ei pot determina alegătorii lor să voteze și cu candidatul partidului pentru funcția de președinte de consiliu județean. Astfel, primarii traseiști măresc șansele candidaților la conducerea CJ-urilor care sunt, de obicei, și șefii organizațiilor județene.