Lista scandalurilor în care a fost implicat Vasile Dîncu. Toate au fost legate de războiul din Ucraina

Vasile Dîncu a devenit ministru al apărării pe 25 noiembrie 2021, iar 11 luni mai târziu a demisionat. Social-democratul a avut un mandat greu, în condițiile izbucnirii unui război în imediata vecinătate, iar modul în care a gestionat comunicarea publică în calitate de ministru i-a adus până la urmă demisia. Toate controversele în care MApN a fost implicat au avut legătură, în diverse grade, cu Ucraina.

Tema serviciului militar obligatoriu, gestionată cu întârziere

Încă de la începutul mandatului, Dîncu anunța că armata română ar avea nevoie de un număr mai mare de rezerviști voluntari, un corp de cadre care, chiar dacă nu sunt militari activi, sunt pregătiți periodic și pot fi utilizați în caz de necesitate. La MApN s-a lucrat la un proiect de modificare a unor acte normative din domeniu, însă proiectul a apărut în presă într-un moment cum nu se poate mai prost: la începutul lunii martie, când opinia publică era încă panicată în urma invadării Ucrainei de către armata rusă.

În esență, proiectul era menit să definească „starea de criză” și să clarifice condițiile de chemare sub arme ale rezerviștilor. În contextul invaziei ruse, au apărut imediat speculații că se pregătește reintroducerea serviciului militar obligatoriu și chiar mobilizarea celor apți pentru serviciul militar. Deși speculațiile erau nejustificate, Vasile Dîncu nu a făcut mare lucru să le stopeze, astfel că acestea au circulat mai bine de o lună.

În loc să explice clar și simplu în ce constă modificările preconizate, Vasile Dîncu a spus că draftul apărut în presă nu este varianta finală, ceea ce a alimentat temerile. „Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”, spunea Vasile Dîncu la începutul lunii martie.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

A trebuit să treacă aproape o lună pentru ca ministrul apărării să vină cu o declarație tranșantă pe această temă. „Vreau să risipesc orice temere legată de obligativitatea armatei. Este imposibil de făcut acest lucru, nu se poate nici economic şi nu mai este nici fezabil. Ne gândim spre câteva strategii pe viitor în completarea unei armate profesioniste de a optimiza salarizarea şi toate beneficiile pe care tinerii care aleg această profesie să le aibă”, a precizat Dîncu în luna aprilie.

Scandalul ignorat de la Universitatea Carol I

Deja atunci ministerul avea de gestionat un alt scandal. G4Media relatase cazul unei profesoare la Universitatea Națională de Apărare Carol I, instituție subordonată MApN, care postase pe Facebook mesaje anti-ucrainene în care învinuia Kievul pentru declanșarea războiului cu Rusia.

„Orice lider care își iubește țara și înțelege legitățile geopolitice și, mai ales, înțelege contextul militar, NU își expune populația unor suferințe inutile! Pentru că tot ce se întâmplă acum reprezintă o suferință inutilă! Ucraina nu aparține nici unei alianțe militare și nu are o armată capabilă să îi țină piept lui Putin! Cu toți mercenarii aduși din toată lumea!”, era una dintre postările scrise de Alba Popescu. Un coleg al acesteia a sunat-o pe soția redactorului-șef al publicației citate, încercând să împiedice publicarea articolului despre postările Albei Popescu.

Inițial nici Universitatea Carol I, nici MApN nu au avut nicio reacție la acest subiect. Primul care a reacționat a fost ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, care a cerut instituției de învățământ să se delimiteze de teoriile conspiraționiste ale cadrului didactic. Ulterior, și premierul Ciucă a cerut investigarea încercării de amenințare a jurnaliștilor. Abia după aceea, și ministrul Vasile Dîncu a cerut o anchetă internă privind circumstanțele acestui incident.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Austria, băgată în NATO de Vasile Dîncu

În iulie, într-un interviu, Vasile Dîncu a făcut o nouă gafă, când a vorbit despre faptul că România va menține o armată profesionistă, fără serviciu militar obligatoriu. El a menționat că, dintre țările NATO, Austria păstrează serviciului militar obligatoriu. Însă Austria nu este membră a Alianței Nord-Atlantice, având statut de țară neutră din 1955.

„Dintr-o armată cum au adus rușii, tineri recruți care nici nu știau unde se află, nu faci o armată puternică, deci rămânem la ideea de armată profesionistă. Sigur că sunt țări, Austria de exemplu, care este o țară modernă, face parte din NATO și are un sistem de armată obligatorie, dar este o excepție în zonele noastre”, a spus Dîncu pe 20 iulie.

Însă Vasile Dîncu și-a pierdut funcția din cauza unei gafe mult mai mari și pe care a gestionat-o foarte prost la nivelul comunicării publice. Într-un interviu pentru Prima TV, Dîncu a spus că războiul se va încheia după ce Ucraina se va așeza la masa negocierilor, inclusiv cu riscul pierderii unor teritorii.

„Singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a spus Vasile Dîncu pe 8 octombrie.

Mesajele critice, tratate cu lejeritate

Deși pe 30 august, Dîncu s-a aflat printre oficialii occidentali decorați de către Volodimir Zelenski pentru sprijinul față de Ucraina, președintele de la Kiev nu a trecut cu vederea declarația ministrului apărării de la București. La a două zile după controversata declarație a lui Dîncu, Zelenski a respins speculațiile că pacea ar depinde doar de disponibilitatea la negociere a țării sale, deși nu a pomenit explicit numele ministrului român.

„Astăzi vreau să adresez acest apel al meu celor din lume care sunt supuși manipulărilor rusești cu privire la presupuse negocieri, despre presupunerile că numai negocierile pot pune capăt acestui crud război terorist rusesc. Dorește statul terorist pace? Evident că nu. O dovedește în fiecare zi și în fiecare noapte”, spunea Zelenski, referindu-se la atacurile rusești ale unor ținte civile din Ucraina.

Pe 11 octombrie, a reacționat și Klaus Iohannis care a reamintit că poziția oficială a României și a Uniunii Europene este că doar Ucraina decide când și ce va negocia cu Rusia, Iohannis adăugând că unii politicieni trebuie „să citească mai frecvent revista presei să afle aceste poziții”.

În pofida acestor critici și ale atacurilor venite din partea opoziției, Dîncu pare să nu fi realizat poziția în care se afla. Mai mult, a pus gaz pe foc cu o postare pe Facebook  a unei fotografii pe care a făcut-o într-o librărie la Bruxelles, însoțită de un mesaj care i-a înfuriat și mai mult pe contestarii săi: „Aici este cu totul altă lume și o liniște incredibilă. Aici nu se aude vocea idioților, liniștea este întreruptă doar rareori de foșnetul moale al paginilor. Aici cărtile te așteaptă cuminți, aliniate ca soldații în formație. A sta aici este o adevarată terapie, un pansament pe o rană sângerândă. Nici răcnetele proștilor și nici șoaptele mieroase ale ticăloșilor nu pătrund până aici. De aici îți poți lua energia pentru a ignora tembelismul solemn, puținătatea de minte sau analfabetismul agresiv.”

De asemenea, Dîncu a caracterizat scandalul drept „montură USR-istă”, cu toate că nu doar USR-ul i-a cerut demisia în urma declarației neinspirate.