News

Războiul cu „putinofilii” și companiile rusești, declanșat de români după invazia Ucrainei. „E lipsit de sens. Ne va sărăci pe noi”

După războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în spațiul public românesc și-au făcut apariție un alt tip de reacții, listele cu „putiniștii” români sau apelurile la boicotarea companiilor Lukoil și Gazprom.
02.03.2022 | 18:24
Razboiul cu putinofilii si companiile rusesti declansat de romani dupa invazia Ucrainei E lipsit de sens Ne va saraci pe noi
Riscurile unor reacții excesive la Războiul din Ucraina. Sursa foto: colaj FANATIK
ADVERTISEMENT

Pe lângă mobilizarea impresionantă în rândul populației pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni sosiți în țara noastră, la nivelul opiniei publice au apărut și alte două reacții în urma războiului declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Pe rețelele de socializare au început să fie întocmite liste cu „putinofilii”, personalități publice sau politicieni care au sau au avut opinii pro-ruse, dar și apeluri pentru boicotarea unor companii precum Lukoil sau Gazprom.

Listele cu „putinofilii” și escaladarea violenței

Listele cu „putinofilii” români ce au început să circule pe Facebook par a include toate persoanele publice, de la jurnaliști, politicieni până la preoți, nu atât cu poziții pro-Putin, cât cei care au criticat Uniunea Europeană sau Statele Unite. Îi găsim pe aceste liste pe Diana Șoșoacă, Adrian Năstase și George Simion, îi găsim pe jurnaliștii Cozmin Gușă, Sorin Roșca Stănescu, Răzvan Savaliuc, dar și pe Dan Puric, IPS Teodosie, Dana Budeanu sau Oana Lovin și chiar președintele CCR, Valer Dorneanu.

ADVERTISEMENT

Majoritatea acestor personaje, promovate de publicații precum Sputnik dar nu numai, au avut cel mai adesea poziții anti-justiție sau anti-UE. Comentariile la adresa acestora sunt însă în multe cazuri extrem de violente: „Am 150 de gloanțe acasă Fac mucegai aici”, sau „Incredibil….șobolanii”, însă sunt și reacții critice față de acest demers.

Profesorul Oliver Jens Schmitt, preşedintele Secţiei de Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe, declara într-un interviu pentru Edupedu.ro, că agenții de propagandă ai Rusiei pot fi ușor identificați după cum sunt promovați de site-ul Sputnik.md. „Cine vrea să știe cine sunt agenții de influență ruși în România nu trebuie decât să citească acest portal și știe numele: Liderul partidului AUR George Simion, președintele Academiei Române Ioan Aurel Pop, Arhiepiscopul Teodosie al Constanței sau Călin Georgescu; de altfel, în România, importante mijloace de informare în masă, fac propagandă pro-rusă și anti-occidentală. Cine atacă Occidentul în România promovează astăzi interesele rusești și pune în pericol securitatea națională a României, dar și a Republicii Moldova”, spunea acesta.

ADVERTISEMENT

Scriitorul și publicistul Vasile Ernu atrage însă atenția că astfel de demersuri par mai degrabă siajul unor regimuri autoritare, ce nu au nimic de a face cu pluralismul și libertatea de opinii a societăților democratice. În opinia acestuia, trebuie să ne păstrăm luciditatea și să nu cădem într-o spirală a violenței și a prejudecăților.

„E una din formele cele mai violente de a escalada acest tip de război în interiorul comunității noastre. Din punctul meu de vedere nu putem lucra cu astfel de liste, cu astfel de liste s-au ocupat fasciștii, regimul stalinist în anii 50 a debutat cu liste, Germania lui Hitler a lucrat cu liste – toți au lucrat cu liste. Este una din formele cele mai violente, pentru că atunci când vorbim de dreptul la opinie oamenii au păreri complicate, diverse, ele se modifică pe parcursul timpului, poți să fii critic la adresa Occidentului, dar să fii radical împotriva putinismului, poți să fii fan Trump și să fii anti-putinist sau invers. E o chestiune foarte delicată, și a reduce totul, viața unui om, felul în care gândește, poziția sa politică la o formă de etichetă de acest tip – atunci întrebarea mea este care mai e diferența cu listele lui Putin care își lichidează sau arestează adversarii?

ADVERTISEMENT

Nu suntem noi putiniști tocmai cei care facem astfel de liste? Nu intrăm în logica războiului și în logica fundamentalistă și totalitară? Când văd astfel de liste spun că Putin o să piardă războiul dar s-ar putea să câștige acești putiniști, sau acest tip de putinism, de violență care iese din noi și vom ajunge la o formă de vânătoare de vrăjitoare și linșaj public. E o formă de violență care va duce și la o altă extremă, oamenii se vor teme atât de mult încât vor deveni ei extremiști anti-ruși, adică vor fi dispuși să linșeze pe oricine are alt tip de părere.

Am avut zilele astea un astfel de exemplu. Regizorul ucrainean Serghei Lozniţa și-a dat demisia de la Academia Europeană de Film, după ce i-a criticat pentru poziția moale în fața invaziei declanșate de Putin. Gestul mi se pare corect, pentru că războiul trebuia condamnat fără apel. Ca reacție însă, Academia s-a simțit vinovată și oportunist a anunțat că va exclude toți regizorii ruși din competiție. Loznița s-a declarat împotriva acestei decizii, susținând că nu putem condamna toți rușii, nu putem condamna acum pe bază de pașaport, ci pe bază de fapte.

ADVERTISEMENT

Trebuie să ne păstrăm luciditatea, condamnăm războiul, condamnăm regimul lui Putin, dar asta nu înseamnă să-i băgăm pe toți rușii în aceeași oală. Chiar dacă, evident poporul rus va trebui să răspundă, e problema lor, ei va vor trebui să o rezolve – și vor purta o vină, așa cum și nemții au purtat o vină, dar evident gradual”, a declarat pentru FANATIK Vasile Ernu.

ADVERTISEMENT

Analistul politic Sorin Ioniță, președintele ONG-ului ExpertForum, scria într-o postare pe pagina sa de Facebook pe această temă că ideea unor „enablers of Kremlin” este totuși un subiect serios studiat de ani de zile în Occident, și sublinia că dacă mulți dintre cei ce apar pe această listă nu sunt de luați în serios, există și o serie de nume toxice, apropiați ai PSD-ului, care au avut un impact major asupra securității energetice a României.

„Circulă liste cu “enablers of Kremlin” şi lumea se enervează brusc într-o parte sau alta, fără să ştie că noţiunea asta s-a încetăţenit de ani de zile în Vest, cu privire la oameni importanţi sau companii, sunt deja nu doar liste, dar cărţi pe subiect. “Enablers” e o chestie cu nuanţe, canalele de influenţă sunt multe şi subtile, nu inseamna doar că oamenii ăia sunt plătiți direct de Putin. Dar asta nu-i face mai puţin toxici.

Însă nu m-aş ambala prea tare cu papagalii de pe lista RO; mai importante decât toţi la un loc mi se par acum două persoane care echivalează cu o rachetă Kalibr trasă în sistemul energetic românesc: Dumitru Chiriţă, şeful ANRE, pentru incompetenţă sinecuristă; şi Iulian Iancu, pentru politicile distrugătoare, anti-reforma promovate cât a avut putere pe mână. Când ai din ăştia în sistem, nu mai trebuie să trimită Putin nici o armată, doar să lase PSD în pace să-şi finalizeze treaba. Asta în energie. Mutatis mutandis, îi găsiţi şi prin alte sectoare. In vreme de război, ăsta-i subiect de CSAT”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

De altfel Centrul pentru Studiul Democrației a publicat în martie 2019 un raport chiar cu titlul „Enablers of Kremlin”, iar studiul pe România, unde sunt detaliate o marte parte din investițiile economice rusești în țara noastră și politicienii care le-au sprijinit, poate fi consultat aici.

Boicotul companiilor rusești din România

Încă de la declanșarea invaziei Ucrainei pe rețelele de socializare din țara noastră a apărut îndemnul de a boicota benzinăriile Lukoil și Gazprom. Mai mult a existat și o reacție a autorităților române, ANPC declanșând o serie de controale, atât la cele două companii, cât și la lanțul de magazine cu produse rusești Berezka, aplicând amenzi de 1,4 milioane de lei. Șeful ANPC, Horia Constantinescu declara că aceste controale au pornit din motivul războiului din Ucraina.

„Situația cumplită pe care o traversează omenirea, la acest moment, ne face pe toți să punem umărul la orice formă de stabilizare a păcii. În puținele zile trecute de la declanșarea conflictului din țara vecină, am elaborat un plan, în vederea desfășurării unor acțiuni de control la operatorii economici care au o cât de mică legătură cu ceea ce trăim acum”, preciza șeful ANPC.

Și președintele PNL, Florin Cîțu declara în urmă cu două zile că niciun leu din banul public nu trebuie să ajungă în buzunarele oligarhilor ruși care susțin războiul din Ucraina. „Trebuie să tăiem imediat accesul sau interesele rusești în România, la banii publici, la fondurile europene, la ajutoarele de stat care mergeau către companii cu acționariat rusesc, legate de oligarhii ruși, în valoare de câteva sute de milioane de lei”, spunea fostul premier. Miercuri, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunțat că instituția pe care o conduce va rezilia și nu va prelungi contractele cu companiile rusești.

Și în acest caz există teama unui exces care să lovească în persoane nevinovate, fără nicio legătură cu războiul declanșat de Putin. De altfel, după controalele ANPC, patronii magazinelor rusești Berezka au menționat că acționariatul firmei este format nu doar din cetățeni ruși, ci și ucraineni, moldoveni sau turkmeni.

„Mi-e frică să cred că acesta este un semn că nu suntem bineveniţi aici. Familia noastră a fugit de autoritarismul lui Putin în căutarea libertăţii. Toate beneficiile muncii noastre rămân aici”, au transmis aceștia într-un comunicat de presă.

Un argument similar se poate face și cu privire la gigantul Lukoil România, unul din cei mai mari jucători pe piața petrolieră cu peste 3.000 de angajați și care deține și una din cele mai mari rafinării din România, Petrotel. Spre deosebire de Gazprom, Lukoil nu este deținută de statul rus, însă peste 20% din acțiunile companiei sunt deținute de fondatorul acesteia, oligarhul Vagit Alekperov, unul dintre cei mai bogați oameni din lume cu o avere de circa 19 miliarde de euro, înainte de sancțiunile impuse Rusiei.

Potrivit Forbes, acesta a fost unul din cei mai mari perdanți ai măsurilor impuse de Occident în urma invaziei declanșate de Putin, pierzând peste 4 miliarde de dolari. În total, averile oligarhilor ruși s-au micșorat cu circa 126 de miliarde de dolari în doar câteva zile ca urmare a prăbușirii prețurilor acțiunilor giganților ruși.

Pe de altă parte însă, economiștii atrag atenția că boicotarea afacerilor din România a companiilor cu capital rusesc este mai degrabă o măsură auto-distructivă. În opinia acestora trebuie făcută distincția între sancțiunile ce opresc schimburile comerciale cu Rusia, și afacerile locale ale firmelor cu capital rusesc. În opinia acestora, atât România, cât și Occidentul ar trebui să încurajeze atragerea capitalului, financiar dar și uman, din Rusia către țările noastre.

„Astea sunt afaceri românești, adică noi trebuie să facem cumva distincția, și aici putem face o paralelă cu mass-media, între sursa știrilor ca atare și localizarea instituției care le emite. Ca exemplu teoretic, care se aplică și în cazul Lukoil, una este să spui „vreau să bruiez Radio Moscova”, să nu se mai prindă deloc că e o nenorocire, dar Radio Moscova, e acolo la Moscova, și alta este să zici „vreau să interzic aici în România o firmă care să difuzeze Radio Moscova”.

Sunt chestiuni totuși distincte. Acest lucru este important, pentru că în moment în care interzici ceva aici acest lucru produce efecte economice aici, și în același timp este ridicol, aproape imposibil să interzici sursa știrilor de acolo. O pot interzice aici, adică să fie produsă aici. Nu să fie produsă la Moscova. Așa și cu achizițiile economice. Una este să impui o blocadă, sau să trasezi o frontieră și să boicotezi relațiile economice cu companii rusești, adică schimburile economice, deci să nu mai faci investiții în Rusia, deci să nu mai faci export, import din Rusia, și alta este să te duci aici, la tine în țară și să stopezi producția de bunuri. Adică producția ce are la bază capital rusesc.

Care sunt implicațiile. Cei de aici angajează forță de muncă locală, plătesc taxe la bugetul României și deci a boicota aceste afaceri nu duce la același rezultat la care duce stoparea relațiilor comerciale. Astfel încât, în opinia mea nu văd sensul unei astfel de măsuri. Din contră, cred că România și Occidentul trebuie să atragă cât poate de mult capital din Rusia. Capitalul din Rusia trebuie stimulat să plece pentru că asta va provoca acolo sărăcie, și trebuie atras aici – capital uman, financiar, orice! Trebuie atras aici pentru că aici va produce înavuțire. Interesul nostru este să avem cât mai mult capital rusesc aici. Să avem cât mai mulți ruși aici, dacă aceștia vor să-și părăsească țara”, a declarat pentru FANATIK profesorul de economie Bogdan Glăvan.

În opinia acestuia sărăcirea Rusiei, scopul declarat al boicotului, nu se realizează prin sabotarea unor afaceri românești, care aduc bani la buget, ci prin atragerea acestui capital din Rusia în România.

„La fel cum a fost cazul nemților care au părăsit Germania nazistă și s-au dus în America. Capitalul a fugit din fața nazismului în America și America s-a întărit. Dacă sunt oameni care vor să fugă de acolo și să vină în Europa acest lucru mi se pare bun. E un pic fără sens să vii și să spui că nu mai vrei să mergi la benzinărie la Lukoil, nu duce la rezultatul scontat. Una este să afectezi producția și capitalul acolo, alta e să afectezi producția și capitalul aici. Nu trebuie să ne uităm numai după steag.

Nu înțeleg ce vrem să facem? Adică să facem să plece din România capitalul rusesc? Păi asta ne va sărăcii pe noi, adică exact ceea ce încercăm noi să facem în Rusia facem la noi. E lipsit de sens. Noi trebuie să încurajăm acumularea de capital aici și s-o descurajăm acolo”, a declarat pentru FANATIK economistul Bogdan Glăvan.