Locul din România în care Decebal își ascundea comorile. „Eu nu am putut ţine acest secret!”. Unde se află regiunea despre care se spune că ar adăposti cele mai importante bunuri deținute de ultimul rege al Daciei.
Teritoriul românesc unde Decebal își păstra avuția. Oamenii din zonă nu au mai reușit să păstreze taina numai pentru ei și au împărtășit totul cu restul populației din România. Căutătorii de comori sunt cei mai interesați de aceste informații.
Se spune că platoul Vârtoapelor, situat lângă Sarmizegetusa Regia, este înțesat cu numeroase grote ascunse foarte bine în peretele de calcar. Ele ocupă zone dificil accesibile, oamenii din zonă spunând că se dispersează în regiunea de sub Cununi.
Aceste grote ar păstra vestigii ale vechilor așezări dacice și romane, care în prezent aduc o amintire a trecutului bogat. Unele dintre ele au fost adăpostul călugărilor în istorie, în timp ce altele au fost refugiu pentru animale sălbatice.
Una dintre ele ar deține comori prețioase ascunse în adâncuri, susțin vechile legende. Comunitatea din regiune a reușit să atragă interesul pasionaților de comori care vor să știe mai multe despre unul dintre cei mai legendari conducători din istoria poporului român.
„Aici se spune că uneori, noaptea, flăcările bat pe comori. Într-o noapte am văzut ţâşnind vâlvătăile din pădure. Mai multe flăcări care luminau muntele. Din bătrâni se spunea că în acea zonă fusese îngropată comoara lui Decebal.
Eu nu am putut ţine acest secret, iar alții, aflând, au săpat după aur și au descoperit comorile. Banii însă nu le-au adus fericirea”, a declarat o săteancă din Grădiștea de Munte, potrivit adevărul.ro.
Localnicii spun că traseul către grotele unde se află comoara regelui Decebal începe de la drumul forestier din Valea Rea. În urmă cu foarte multă vreme în acest loc era o derivă a vechii căi ferate forestiere Orăștie – Sarmizegetusa Regia.
Drumul de pământ, construit în anii ’70 pentru a înlocui renumitele mocănițe, se desfășoară pe Valea Rea, bifurcându-se din șoseaua Orăștie – Sarmizegetusa Regia. Acesta se află aproape de intrarea în satul Grădiștea de Munte.
Turiștii care ajung aici trebuie să parcurgă un traseu de circa 2 kilometri printre copaci, unde se pot bucura și de o cascadă spectaculoasă. După alți 2 kilometri se ajunge la un schit construit în mijlocul sălbăticiei în anii 2000.
Foarte aproape de Mănăstire sunt pâraiele Valea Rea și Bodii, care se contopesc. Din acest punct călătorii merg pe o potecă care urmează parțial cursul pârâului Bodii, însă trebuie să fie cu băgare de seamă pentru că nu există nicio inscripție.
„Pe aici se ajunge la Peştera Bodii sau Peştera din Valea Rea cum i se mai spune. Noroc că în dreptul pârâului se afla o casă unde am găsit înţelegere şi un ajutor cât de cât. Aici stăteau părinţii şefului cantonului forestier care se afla la începutul Văii Rele.
I-am întrebat de drumul spre Peştera Bodii. Moşul îl ştia bine, pe aici se născuse şi copilărise. La peşteră se ajunge ușor, ne-a spus, este potecă bună până acolo, iar în peşteră se intră pe o scară de lemn.
Când era el mic acolo îşi ducea vieţile un schimnic, căruia îi mai ducea mâncare, îl trimiteau părinţii. Şi mai zicea moşul că dintotdeauna au fost călugări acolo. Iar peştera are încă o ieşire, tocmai în partea cealaltă a muntelui”, scria fostul explorator Cornelius Ionescu, pe blogul său, mai arată sursa citată.