Primul-ministru Marcel Ciolacu a declarat, într-un interviu acordat cu ocazia vizitei oficiale la Uzina Dacia de la Mioveni, că urmează să fie deblocat programul Rabla, însă acesta se va derula după alte reguli. Potrivit acestuia, noile condiții vor favoriza producătorii de automobile care dețin fabrici în România, în schimb va fi menținută condiția de stimulare a achiziției de mașini nepoluante, care folosesc energie electrică.
Totodată, Ciolacu a explicat inițiativa MApN de creare a unui corp de rezerviști voluntari, șeful Guvernului arătându-se nemulțumit de modul în care a fost prezentată informația, întrucât a generat temeri privind posibila izbucnire a unui război.
Ce s-a decis în legătură cu comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare?
Marcel Ciolacu: Nu există încă o decizie politică. După ședința de guvern de joi vom avea o reuniune a Coaliției, unde vom asculta toate argumentele. Există deja precedente în Europa deoarece nouă state ale Uniunii Europene au comasat localele și europarlamentarele. Știm că la alegerile locale vin cei mai mulți oameni și, făcând această comasare, mai mulți cetățeni participă la vot așa că nu cred în argumentul conform căruia ar fi o lipsă de democrație. Dacă s-ar face alegerile europarlamentare separat, fără vreun referendum, așa cum a fost în anul 2019, atunci prezența la vot ar fi foarte redusă, ceea ce nu ne dorim. Înțeleg argumentele și spaimele, însă o participare mai mare la votm care văd că îi sperie pe uniim este mai mult decât democratică.
Cum vedeți faptul că statisticile indică faptul că România este cel mai mare importator de cereale din Ucraina?
Marcel Ciolacu: Sunt date pe anii precedenți când importul era permis la liber, iar acest lucru nu mai este posibil, cel puțin de când sunt eu prim-ministru. S-a făcut un sistem de licențiere, dar până acum nu au fost emise asemenea licențe. În ce privește protestele fermierilor, au fost constituite echipe de lucru pentru a vedea care sunt soluțiile de rezolvare a solicitărilor făcute.
Ați vizitat uzinele Dacia de la Mioveni. Ce măsuri privind susținerea industriei de automobile preconizați?
Eu am anunțat deja că voi circula cu Dacia Duster. La criteriile de achiziție din administrația centrală și locală, cu cât o mașină este produsă mai aproape, cu atât are un punctaj mai mare. Este o regulă care se aplică și în alte state care-și protejează economia. Vom debloca programul Rabla, însă nu sunt de acord ca să mai dăm 10.000 de euro ca să-ți iei o mașină de 200.000. Prioritate vor avea mașinile produse în România, este important și criteriul verde.
Prima mașină pe care am avut-o a fost o Dacia. I-am povestit CEO-ului pe Europa cum am stat două zile în Pitești să iau mașina și erau pe atunci intermediari care te întrebau dacă vrei bord CN sau ce culoare preferi. Cum eram mai tineri și mai fraieri, stăteam două zile la hotel, cheltuiam bani și apoi cumpăram ce ni se dădea, fără bord CN.
Ce ne puteți spune despre intenția Ministerului Apărării Naționale privind introducerea sistemului de recrutare voluntară?
Orice țară trebuie să se pregătească pentru ceea ce este mai rău, dar nu trebuie să invoci războiul din Ucraina și primejdia care ar veni dinspre Rusia. Nu vine de acolo niciun pericol, dar unele lucruri trebuie anticipate, unul dintre ele fiind crearea acestui sistem de voluntariat, plătit, în care sunt oameni instruiți la nivel elementar în ce privește apărarea. Văd acum că știrea a fost dată cu toporul în contextul războiului de la frontieră, astfel încât să le fie indusă românilor ideea că ajunge războiul peste noi. România nu a fost niciodată mai sigură…
Cred că pot să apară circumstanțe în viața unor oameni în care să-și dorească să facă acest voluntariat plătit, cu posibilitatea chiar să urmeze o carieră în armată. Există posibilitatea să descopere că au capacități de care armata să aibă nevoie… Sistemul este unul cât se poate de normal, dar m-a deranjat contextul în care a fost prezentat, cel al războiului din Ucraina. Nu așa se procedează într-o țară normală: avem recruți voluntari cu care discutăm, le facem oferte. Și eu sunt caporal, dar cum am trecut de 55 de ani, nu mai sunt rezervist, sunt deja în retragere.
Credeți că este nevoie de o alocare bugetară mai mare pentru armată?
Bugetul Ministerului Apărării este deja la 2,5% din PIB, abia ce a fost mărit. Și nu este vorba doar de procentul în sine pentru că PIB-ul României a crescut mult în ultimul deceniu astfel că nominal procentul reprezintă mult mai mult. O situație similară este și în domeniul învățământului. Avem 4,2% care merg direct la Ministerul Educației, însă banii alocați sunt mai mulți întrucât aproape 2% din PIB vin prin intermediul administrațiilor locale. Suma este foarte mare din perspectivă nominală, astfel că acoperă și cheltuieli de natură salarială și investițiile necesare.
Care ar fi nivelul veniturilor care să permită un trai decent unei familii?
Este dificil pentru o familie în care sunt două salarii minime pe economie, mai ales pentru familiile cu un copil sau chiar mai mulți. Soluția cred că ar trebui să fie o reducere a impozitării veniturilor mici, cum există și în alte state, dau exemplul Germaniei. Însă problema trebuie gândită și din perspectiva echilibrului bugetar, pentru că altfel riscăm să ajungem la un deficit foarte mare, care să afecteze întreaga economie la scară macro.
Taximetriștii au protestat iarăși cerând fiscalizarea companiilor de ride-sharing la același nivel. Cum vedeți rezolvarea acestei situații?
În primul rând, contează calitatea serviciilor furnizate cetățeanului și confortul acestuia. Pe mine mă interesează și un mediu concurențial egal astfel încât clienții să aibă mai multe opțiuni din care să aleagă și să fie în siguranță pe durata călătoriei. Pe baza acestor principii, putem sta la masă și să negociem variante de soluții. Sunt state europene care au deja reglementări clare și care pot fi utilizate ca model. Ce este important este ca statul să nu intervină în favoarea cuiva, ci doar în favoarea cetățeanului.