Marea Barents, distrusă de ambițiile lui Putin. Arme, exploatări miniere și poluare, moștenirea toxică a Moscovei

Acumularea de arme de către Rusia în Marea Barents creează o moștenire toxică. Experții, dar și populațiile indigene spun că escaladarea militară a Moscovei, creșterea transportului maritim și a exploatării miniere vor distruge mediul arctic. Indiferența Rusiei față de natură – așa cum și față de oameni, războiul din Ucraina fiind ultimul exemplu – dovedește că ambițiile strategice ale lui Vladimir Putin nu țin seama de nimic.

Marea Barents, prioritară pentru interesele Kremlinului

Portul Severomorsk din Marea Barents este baza Flotei de Nord a marinei ruse și, din 2014 – când Rusia a invadat pentru prima dată Crimeea, parte din Ucraina – a devenit principalul centru administrativ pentru toate activitățile militare rusești din Arctica. Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, Rusia își extinde activitățile militare și în această regiune prioritară pentru Vladimir Putin.

În ultimii șase ani, Rusia a construit 475 de situri militare de-a lungul graniței sale nordice. Peninsula Kola și arhipelagurile din Marea Barents au devenit arii pentru zeci de noi piste de aterizare, buncăre și baze militare. Dar, în timp ce regiunea a fost mult timp unul dintre cele mai importante centre comerciale și militare ale Rusiei, apele adânci ale Mării Barents sunt printre cele mai bogate în biodiversitate din regiunea arctică: delfini, foci și rare balene boreale, precum și unele dintre cele mai mari populații de pești din lume.

În partea sudică, în peninsula Kola, încă mai pot fi găsite turme de reni sălbatici, iar râurile sale estice, libere de baraje hidroelectrice, se numără printre puținele zone de reproducere rămase pentru somonul atlantic. „Încă mai există sate fără rețele rutiere, unde oamenii își păstrează un stil de viață unic și traditional”, spune Tero Mustonen, un ecologist al Snowchange Cooperative, care lucrează în regiunea Kola de 25 de ani, scrie The Guardian.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Devastare pentru ecosistemele fragile

Noua consolidare militară fără precedent a Rusiei îi îngrijorează pe experți cu privire la rezultatele devastatoare pentru aceste ecosisteme arctice fragile. Aceasta se numără deja printre cele mai poluate locuri de pe Pământ. Curenții care transportă apă caldă din Oceanul Atlantic în Marea Barents fac din această zonă una dintre cele mai mari zone de deșeuri marine din lume. În timp ce decenii de teste nucleare sovietice, deversarea de deșeuri radioactive și poluarea industrială au făcut ca multe căi navigabile să fie foarte toxice, contribuind la creșterea ratei de îmbolnăvire a populației locale.

Cea mai recentă consolidare militară rusă a dus deja la o creștere a testelor de armament și a traficului maritim, inclusiv al spărgătoarelor de gheață și al submarinelor cu propulsie nucleară, noi și recondiționate, – cu riscul aferent de accidente nucleare. Dar aceasta nu este singura amenințare la adresa ecosistemului din Marea Barents, stimulată de invazia Rusiei în Ucraina. Pe măsură ce se vede din ce în ce mai izolată de economia occidentală, Rusia și-a accelerat eforturile de a deschide regiunea către activitatea comercială.

China sparge gheața

În aprilie, după ce națiunile occidentale și-au suspendat participarea la Forumul pazei de coastă din Arctica, pe care Rusia l-a prezidat, aceasta a semnat un acord de cooperare cu paza de coastă chineză pentru a efectua exerciții combinate pentru a supraveghea coasta de nord. Această decizie a fost considerată pe scară largă ca o tentativă de a îndeplini ambițiile chinezești de lungă durată de a se afirma ca „stat apropiat de zona arctică”, obținând un acces mai mare la activitățile comerciale și la resursele minerale din regiune.

Dar ruta maritimă nordică a Rusiei, care înjumătățește timpul necesar pentru a transporta mărfuri între Europa și Asia, este încă nesigură. Zeci de nave au rămas blocate în 2021 în ghețurile timpurii ale mării, în timp ce ruta mai lungă spre est, către Asia, este adesea mult mai blocată de gheață și mai periculoasă decât ruta alternativă spre vest.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Cu toate acestea, spun experții, dependența tot mai mare a Rusiei de China este posibil să crească traficul pe această rută. „Mai mult petrol, mai mult transport maritim, mai multe resurse vor fi transferate între țările care încă fac comerț, (inclusiv) mai mult transport maritim cu nave care nu sunt echipate pentru Oceanul Arctic”, spune Mustonen. „Marea îngrijorare aici este că poluarea cu petrol de la navele și petrolierele care nu sunt echipate pentru mediul înconjurător va crește foarte mult”.

Probleme ecologice în viitor

Mai multe transporturi maritime înseamnă, de asemenea, o creștere a concentrațiilor de ozon și de aerosoli de nitrați, care sunt periculoase pentru sănătatea umană, precum și depozite de azot și sulf care ar putea devasta ecosistemele marine. În Marea Barents, această preocupare este deosebit de acută, deoarece regiunea este deja, probabil, locul de pe Pământ care se încălzește cel mai rapid.

Nu numai amploarea transportului maritim se schimbă, ci și încărcătura transportată. Fără acces la tehnologiile offshore norvegiene și la investițiile norvegiene, Rusia a renunțat la proiectele de petrol și gaze din Marea Barents – și s-a orientat în schimb către noi mine în carieră deschisă în regiunea Murmansk din peninsula Kola pentru a asigura aprovizionarea internă cu minerale, cum ar fi litiul, care sunt esențiale pentru producția de baterii pentru mașini electrice.

Multe dintre aceste mine se vor afla pe pământurile populației indigene sami, care a fost supusă unei presiuni fără precedent de la invazia din Ucraina. Aleksandr Slupachik, un activist sami din Kola, forțat să fugă din Rusia în Norvegia, spune că două mine au fost deja dezvoltate pe pășunile tradiționale pentru păstoritul renilor. „Cred că vor cauza mari probleme ecologice în viitor”, spune el.

„Nu se pune problema respectării dreptului internațional”

Potrivit lui Andrei Danilov, un alt activist sami rus aflat în exil, zonele cândva desemnate ca rezervații naturale – cum ar fi regiunea lacului Seidozero, un loc sacru pentru populaia sami – sunt, de asemenea, deschise industriei. „Nu se pune problema respectării dreptului internațional și a coordonării cu popoarele indigene”, spune el. „Natura nordică vulnerabilă este distrusă – și nu poate fi restaurată”.

Relațiile cu Occidentul, spun experții, au fost esențiale pentru prevenirea acestor tipuri de abuzuri ecologice în Arctica rusă, și nu numai în sectorul minier. Recent, Rusia a început să investească masiv în creșterea somonului de Atlantic, în apropierea unor locuri importante de reproducere de peste graniță, în Norvegia. „Teama este că odată cu retragerea Rusiei din reglementările internaționale privind creșterea somonului bolile și păduchii de mare și paraziții somonului vor prolifera din marile bancuri de somon de Atlantic”, spune Mustonen. De asemenea, Norvegia a fost una dintre singurele țări care a investit în curățarea deșeurilor nucleare din mare, rămășițe toxice ale Războiului Rece.

„Protecția mediului nu este o prioritate”

Cu toate acestea, dacă există o distrugere a mediului, va fi mai greu ca niciodată ca restul lumii să afle despre aceasta. Organizațiile de mediu, inclusiv Greenpeace și WWF, au fost scoase în afara legii în Rusia, iar colaborările privind monitorizarea climei arctice au încetat aproape complet. „Este păcat că rețeaua pe care am reușit să o creăm s-a destrămat”, spune Lars-Otto Reiersen, care a condus timp de decenii proiecte de monitorizare a climei pentru Consiliul Arctic. „Nu cred că rușii cheltuiesc bani pentru asta”.

„Preocuparea occidentală pentru mediu a fost critică”, spune Florian Vidal, expert în ecologie politică la UiT The Arctic University of Norway din Tromsø. „Rușii obișnuiau să arate cel puțin o oarecare bunăvoință”. Dar, având în vedere că acum investițiile provin în principal din China, India și statele din Golf, „protecția mediului  nu este o prioritate”.