Potrivit magistraților, medicul Tesloianu consemna în fișele pacienților diagnostice false pentru a-i presa să accepte o intervenție chirurgicală de care nu aveau nevoie și încerca să scape de responsabilitatea unui rezultat nefavorabil lăsând intervențiile în mâinile rezidenților, deși aceștia nu aveau competențele necesare.
Astfel, Dan Tesloianu scria în fișele medicale ale pacienților o capacitate de funcționare a inimii de doar 25%, deși în realitate era vorba de 60%, caz în care intervenția chirurgicală nu este necesară. De asemenea, medicul condiționa efectuarea operației de analize medicale efectuate la clinica sa privată.
Potrivit motivării magistraților, pacienții acuzau stări de rău după implantarea dispozitivelor medicale, iar procurorii verifică existența unei legături între operații și înrăutățirea stării de sănătate, respectiv decesele post operatorii.
„Medicul ar fi ignorat riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave sau chiar decesul. Totodată, există date că, de regulă, la majoritatea pacienților ar fi consemnat un diagnostic nereal (bradicardie), care să justifice necesitatea prescrierii unui stimulator cardiac”, se arată în documentul citat de Europa FM.
Anchetatorii mai spun că medicul Dan Tesloianu înțelegea riscul deciziilor sale asupra vieții pacienților și pasa responsabilitatea asupra medicilor din clinica lui privată. Pentru că știa că dispozitivele medicale recoltate de la persoane decedate expuneau pacienții la un risc ridicat de infecție, din cauza sterilizării necorespunzătoare, intervențiile chirurgicale erau realizate de medici rezidenți de la clinica privată, care nu aveau competențe pentru aceste implantări.
Potrivit judecătorului de drepturi și libertăți, se impune menținerea în arest a medicului, pentru ca acesta să nu se sustragă de la cercetări în cursul urmăririi penale.
Dan Tesloianu a fost reţinut pe 17 februarie de Parchetul General pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată (238 de acte materiale), complicitate la continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii, şi luare de mită.
“În situaţia de fapt reţinută de procurori, se menţionează că inculpatul şi-ar fi exercitat atribuţiile de serviciu, cu intenţie, în mod defectuos, prin implantarea, în perioada 2017 – august 2022, a unui număr de 238 de dispozitive extrase din cadavre sau a căror sursă de provenienţă nu se cunoaşte, ignorând riscul de a provoca pacienţilor probleme medicale grave sau chiar decesul, procedând astfel la reutilizarea lor, deşi acest lucru este interzis de legislaţia primară.
Totodată, producătorii dispozitivelor medicale consemnează pe ambalajul aparatelor interdicția reutilizării acestora. Din probele administrate în cauză până în prezent, a rezultat că inculpatul a operaţionalizat o reţea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, extrase inclusiv de la pacienţi decedaţi, fără respectarea prevederilor legale şi fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor.
Ulterior, acesta a executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului (în lipsa unor documente de provenienţă) şi, în consecinţă, fără a parcurge fluxul procedural intern, neexistând avize de conformitate din partea Ministerului Sănătăţii, certificate de garanţie şi documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare”, au susţinut la acea dată procurorii.