Mesajul lui Nicolae Ciucă pentru românii de peste Prut. Republica Moldova, sub amenințarea manevrelor separatiștilor din Transnistria

Nicolae Ciucă, președintele Senatului, se află într-o vizită în Republica Moldova și le-a transmis „fraților și surorilor noastre de dincolo de Prut” un mesaj de solidaritate într-un context tensionat legat de acțiunile recente ale separatiștilor din Transnistria care au cerut ajutor Rusiei în fața așa zisei agresiuni a Chișinăului.

„Context de securitate deosebit de complicat”

Nicolae Ciucă se află, vineri, într-o vizită oficială în Republica Moldova, unde se va întâlni cu președintele Maia Sandu și cu alți oficiali de peste Prut. Oficialul român a avut și un mesaj de solidaritate pentru cetățenii Republicii Moldova, într-un „context de securitate deosebit de complicat”. „Pentru frații și surorile noastre de dincolo de Prut, vreau să transmit astăzi, de la Chișinău, un mesaj puternic de solidaritate și sprijin în acest context de securitate deosebit de complicat”, postat Ciucă pe pagina sa Facebook.

„Cetățenii Republicii Moldova știu deja că România le este cel mai de încredere partener. Noi, liberalii, am susținut și vom continua sprijinul nostru necondiționat pentru aceștia. Gândurile mele se îndreaptă, de asemenea, către sutele de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care trăiesc în România și care sunt îngrijorați pentru familiile lor de peste Prut. Vreau să știți că România prețuiește la fel de mult locurile în care v-ați născut”, a continuat el.

„Vom fi împreună în marea familie europeană”

„Republica Moldova este astăzi pe drumul spre aderare la Uniunea Europeană. Este o țară independentă și suverană și e singura care trebuie și poate să își decidă soarta. Am credința că într-o zi, nu foarte departe, vom fi împreună în marea familie europeană”, a scris Ciucă.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Cu zi înainte, președintele Senatului s-a întâlnit cu  viceprim-ministrul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian Ciucă „a salutat dialogul constructiv și deschiderea constantă către consultarea părții române în soluționarea de către Republica Moldova a problematicii transnistrene”, se arată într-un comunicat.
„Republica Moldova rămâne cel mai afectat vecin al Ucrainei, în contextul războiului de agresiune și a acțiunilor de destabilizare ale Federației Ruse. Riscul atacurilor hibride asupra Republicii Moldova orchestrate din exterior rămâne ridicat, fiind amplificat de alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană din acest an, precum și de alegerile parlamentare din 2025”.

Securitatea Republicii Moldova, o prioritate pentru România

Președintele Senatului a precizat, de asemenea, că securitatea Republicii Moldova este o prioritate pentru România, argumentând că aceasta trebuie înțeleasă într-o perspectivă regională, în corelație cu securitatea Ucrainei. „Problema transnistreană are nevoie de o soluție pașnică și durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, respectându-se suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar fără a i se afecta parcursul său european. Felicit conducerea de la Chișinău pentru modul responsabil și echilibrat în care abordează această temă complexă, mai ales într-o perioadă plină de provocări în regiune. Este lăudabil faptul că, spre deosebire de conflictele prelungite din zonă, autoritățile moldovene au un dialog constant cu Tiraspolul”, a spus Ciucă.

Provocări transnistrene

Autoritățile din Transnistria,  regiune separatistă pro-rusă din Republica Moldova, au cerut miercuri Rusiei „măsuri de protecție” în fața unei presupuse „presiuni sporite” din partea Chișinăului, pe fondul unor tensiuni exacerbate de conflictul din Ucraina vecină. Diplomația rusă nu a întârziat să răspundă, asigurând că „prioritatea” sa este „protejarea” locuitorilor din Transnistria și adăugând că Moscova va „examina cu atenție” cererea Tiraspolului, fără a da alte detalii.

La rândul său, guvernul de la Chișinăi a declarat că „respinge propaganda” liderilor separatiști și a afirmat că regiunea beneficiază de „politici de pace, securitate și integrare economică” în cadrul legăturilor sale cu Uniunea Europeană. Cu toate acestea, succesiunea de evenimente amintește de un eveniment similar din februarie 2022, când un apel al separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei a fost unul dintre pretextele invocate de președintele rus Vladimir Putin pentru a lansa un atac la scară largă asupra acestei țări.

Digisport.ro

E gata să plece la 5.000 km distanță, după ce amanta a născut al doilea copil, iar soția al patrulea. Pe cine ia cu el

Separatiștii cer sprijinul Moscovei

Deputații din Transnistria s-au reunit miercuri la Tiraspol în cadrul unui congres extraordinar, primul din 2006, și au cerut Parlamentului rus să „pună în aplicare măsuri pentru a proteja” acest mic teritoriu în care trăiesc „peste 220.000 de cetățeni ruși” în fața „presiunii sporite din partea Republicii Moldova”, scrie L’Orient de Jour

Transnistria se confruntă cu „amenințări fără precedent de natură economică, socio-umanitară și politico-militară”, au scris ei în declarația lor. Ministrul de externe separatist Vitali Ignatiev a declarat pentru postul de televiziune rusesc Rossiya-24 că este vorba „în primul rând de a cere sprijinul diplomatic al Moscovei”.

Prima țară europeană care a reacționat oficial a fost Polonia, unde premierul Donald Tusk a calificat tensiunile din regiune drept „periculoase”. În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat asupra livrării urgente de arme și muniții țării sale în fața Rusiei, care câștigă teren pe linia frontului, în cadrul unui summit în Albania al liderilor statelor din Europa de Sud-Est.

Potrivit cifrelor oficiale, Rusia menține încă 1.500 de militari în Transnistria, al căror rol ar trebui să includă menținerea păcii. Dar, de la războiul declanțat de Vladimir Putin în Ucraina, în februarie 2022, au apărut speculații privind un posibil atac rusesc din Transnistria către marele oraș-port ucrainean Odesa de la Marea Neagră.

Autoritățile separatiste au susținut că congresul de miercuri a fost o reacție la recenta introducere de către Chișinău a taxelor vamale pentru importurile din Transnistria. În discursul său, președintele separatist Vadim Krasnoșelski, citat de presa locală, a declarat că teritoriul este supus unei „politici de genocid”, prin presiuni economice, „fizice”, juridice și lingvistice.

Teama de escaladare

Este pentru prima dată când are loc un astfel de congres din 2006, când deputații separatiști au decis să organizeze un referendum privind integrarea Transnistriei în Rusia. La acel referendum, al cărui rezultat nu a fost recunoscut la nivel internațional, populația locală a votat în proporție de 97,1% în favoarea aderării la Rusia.

De la începutul asaltului rusesc asupra Ucrainei, în urmă cu doi ani, temerile că conflictul se va extinde în Transnistria au fost reaprinse în mai multe rânduri. Anul trecut, autoritățile acestui stat autoproclamat au acuzat Kievul că vrea să-l atace, după ce au pretins că au dejucat un atentat împotriva liderilor săi în martie.

Săptămâna trecută, Ministerul rus al Apărării a afirmat din nou, fără a furniza nicio dovadă, că Ucraina pregătește o „provocare armată” împotriva Transnistriei. Chișinăul și Uniunea Europeană acuză în mod regulat Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, care a fost în trecut în zona sa de influență, dar ale cărei autorități sunt acum orientate cu hotărâre spre Europa. În decembrie 2023, UE a decis să deschidă negocierile de aderare atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova.