Ministerul cu active de 4 miliarde, majorate din pix, și o platforma informatică fantomă, ascunsă în bilanțul contabil

Un raport de audit realizat de către Curtea de Conturi asupra situației financiare centralizate de la Ministerul Economiei în anul 2022 a scos la iveală mai multe nereguli. Concluzia auditorilor este că au fost constatate „denaturări” cu „influențe semnificative asupra situației financiare”. Cea mai importantă abatere descoperită a fost majorarea activelor fixe ale ministerului cu o sumă ce depășește 4 miliarde lei, însă printre nereguli apare și lipsa unei platforme informatice, evaluate la 5,2 milioane lei.

Platforma informatică de peste 5 milioane lei

În luna august a anului trecut, ministrul economiei de la acea dată, Florin Spătaru, anunța lansarea unei platforme digitale cu informații la zi, economice și sociale, pe diferite regiuni ale țării. Instrumentul era văzut ca un instrument util investitorilor, români și străini, care ar fi urmat să aibă astfel acces la date relevante cu privire la dinamica economică a unei regiuni.

„Am lansat, astăzi Atlasul Economic al României, un instrument extrem de util pentru investitorii români și străini care vor să dezvolte afaceri în țara noastră. Este vorba mai exact despre o platformă unde vor fi încărcate informații economice și sociale relevante pentru a fi configurată o imagine cât mai clară asupra oportunităților de investiții într-o regiune sau alta pe teritoriul României. Datele ce se vor regăsi pe această harta economică a României vor servi, printre altele, și la construcția unei strategii de dezvoltare, în funcție de polii de competitivitate identificați prin acest nou sistem electronic”, declara ministrul economiei în cadrul unei conferințe ce marca finalizarea unui proiect de dezvoltare a capacității instituționale a ministerului, co-finanțat prin fonduri europene, în cadrul proiectului SIPOCA 7.

Astăzi, la mai bine de un an distanță, acest Atlas Economic al României nu poate fi găsit pe site-ul ministerului, asta deși realizarea platformei informatice fusese anunțată și de către o importantă firmă de IT din România la acea dată. FANATIK a cerut Ministerului Economiei informații cu privire la modul în care poate fi accesată această platformă, însă nu am primit un răspuns până la data publicării. O aplicație similară pare să existe pe site-ul Ministerului Dezvoltării, unde multe date sunt extrem de vechi, dar cel puțin această platformă există sub denumirea de Atlasul Teritorial al României.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Sursele FANATIK au precizat că, dat fiind faptul că este vorba de un proiect SIPOCA, vorbim cel mai probabil de „un jaf” pentru că aceste proiecte se fac doar pentru sporurile la salarii. În acest caz, proiectul a avut o valoare de puțin peste 10 milioane lei, dintre care 1,6 milioane, fonduri de la bugetul de stat.

Revenind la auditul Curții de Conturi, în raportul instituției se menționează că în situația financiară a ministerului contravaloarea platformei informatice Atlasul Economic al României, nu apare trecută ca atare. Suma nu este una mică, vorbim de peste 5 milioane lei, iar auditorii Curții de Conturi subliniază că este trecută pe componente, servicii de elaborare, licențe, etc..

„Neevidențierea sumei de 5.277.100 lei, reprezentând contravaloarea platformei informatice ”Atlasul Economic al României”, fiind constatată evidențierea eronată a acesteia pe componente, respectiv: suma de 3.996.547 lei, reprezentând servicii de elaborare, dezvoltare și implementare a platformei înregistrate în contul 628 ”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”, suma de 946.383 lei, reprezentând licențe înregistrate în contul 205 ”Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi si active similare” și a sumei de 334.170 lei, reprezentând echipamente înregistrate în contul 213 ”Echipamente tehnologice””, se arată în raportul Curții de Conturi.

Mai mult, tot în referință la platforma Atlasul Economic, auditorii Curții de Conturi notează că Ministerul Economiei nici măcar nu a trecut amortizarea costurilor acestei platforme începând cu luna septembrie, luna următoare a punerii ei în funcțiune.

Digisport.ro

FOTO Lucra ca vânzătoare la fast-food, dar a făcut o schimbare radicală și acum câștigă o mulțime de bani

„Diminuarea contului 280 ”Amortizarea altor active fixe necorporale” prin necalcularea și neînregistrarea amortizării în sumă de 159.723 lei aferentă platformei informatice ”Atlasul Economic al României” începând cu luna următoare punerii în funcțiune respectiv, septembrie 2022”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Update: Ministerul Economiei a răspuns cererii de informații transmise de către publicația noastră, precizând că „în acest moment, portalul este în etapa finală de testare urmând a fi prezentat publicului”.

Activele Ministerului Economiei, umflate cu 4 miliarde lei

Experții Curții de Conturi arată în raportul de audit realizat în urma unui control la Ministerul Economiei că situația financiară centralizată este denaturată, și că nu oferă astfel o imagine reală a poziției financiare și a performanței financiare a instituției.

„În opinia noastră, situațiile financiare consolidate nu oferă o imagine reală şi fidelă a poziției financiare şi a performanței financiare pentru exercițiul financiar încheiat la 31.12.2022, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil. Ca urmare a auditului efectuat asupra situațiilor financiare centralizate raportate de către Ministerul Economiei pentru anul 2022, au fost constatate denaturări, cu influențe semnificative şi generalizate asupra situațiilor financiare”, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi.

Cea mai importantă abatere o reprezintă umflarea artificială, „supraevaluarea” – în limbajul auditorilor, a activelor necurente – bunuri precum terenuri, clădiri, etc. cu suma de 3,7 miliarde lei. Concret, contul „Construcții” a fost majorat cu 3,23 miliarde lei, contravaloarea construcțiilor concesionate societăților: Hidroelectrica SA, Electrica Serv SA și Petrotrans SA; alte 454 milioane lei, reprezentând contravaloarea studiilor de cercetare aferente activității Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nuclear, au fost folosiți pentru majorarea contului „Cheltuieli de dezvoltare”, iar alte 262,6 milioane lei, reprezentând contravaloarea echipamentelor tehnologice concesionate societăților: Hidroelectrica SA, Petrotrans SA și Electrica Oltenia SA, au fost folosiți pentru majorarea contului „Echipamente tehnologice”.

La aceste sume se mai adaugă alte 12 milioane lei, contravaloarea terenurilor concesionate societăților: Hidroelectrica SA, Romgaz SA și Complexul Energetic Oltenia SA, care au fost trecute nelegitim în conturile „Terenuri”. Practic Curtea de Conturi arată că Ministerul Economiei și-a majorat aceste conturi cu active ale unor entități care și-au desfășurat activitatea sub autoritatea Ministerului Energiei, dar care nu au mai fost predate ulterior acestui minister.

„Majorarea valorii activelor fixe necorporale și corporale cu 4.052.598.858 lei, reprezentând active din domeniul public al statului, pentru desfășurarea de activități ale unor entități aflate sub autoritatea Ministerului Energiei și care nu au fost predate acestui minister, nefiind încheiat protocolul de predare -primire cu Ministerul Energiei în calitate de autoritate concedentă privind concesionarea în sectorul energiei electrice”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Practic, vorbim de bunuri în valoare de peste 4 miliarde lei rătăcite între ministere. Altfel spus, Ministerul Economiei și-a făcut situația financiară pe anul 2022 pe baza unor elemente pentru desfășurarea de activități aflate în competența Ministerului Energiei și care nu au fost predate acestui minister, nefiind încheiat protocolul de predare. Auditorii Curții de Conturi par să accepte inevitabilitatea acestor probleme, cauzate de frecventele reorganizări la nivelul Guvernului.

„Atragem atenția asupra disfuncționalităților din activitatea ministerului provocate de frecventele reorganizări, atribuțiile și patrimoniul acestui minister până la înființare, în decurs de 2 ani au fost deținute de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, instituție care a functionat până la data de 28.12.2020, când a fost reorganizată prin divizare parţială în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) și Ministerul Energiei.

Acest fapt a condus la raportarea unor elemente patrimoniale incomplete în unele cazuri, fără a se cunoaște componența și istoricul acestora și fără a fi urmate de inventarierea lor, cu efecte directe asupra realității situațiilor financiare încheiate la 31.12.2022”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.