Ministerul Sănătății recunoaște că infecțiile nosocomiale sunt „profund subraportate”. România, locul 3 în UE la consumul de antibiotice

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică „Strategia națională pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România” pentru perioada 2023-2030, document în care autoritățile recunosc că nici acum nu este cunoscută pe deplin frecvența infecțiilor nosocomiale din țara noastră. MS speră să reducă numărul acestora prin restrângerea severă a utilizării antibioticelor, în condițiile în care în fiecare zi 3% dintre români iau antibiotice.

Infecțiile cu Clostridium difficile, aproape endemice în spitale

„IAAM (infecțiile asociate asistenței medicale – n.red.) sunt profund subraportate în România. Numărul extrem de redus de IAAM raportate la nivel național reprezintă o barieră importantă atât în cunoașterea dimensiunilor și caracteristicilor reale ale acestui fenomen, precum și în analiza consecințelor sale asupra siguranței pacientului și a calității actului medical”, se spune în proiectul Strategiei elaborate de către Ministerul Sănătății.

Strategia vizează nu doar IAAM (numele sub care mai sunt cunoscute infecțiile nosocomiale), ci toate infecțiile cu microorganisme multirezistente (MDR) la antibiotice. Cum această rezistență a apărut din cauza utilizării excesive a antiobioticelor timp de mai multe decenii, Ministerul Sănătății vrea să restricționeze și administrarea acestui tip de medicamente, astfel încât să consumul să scadă, îndeosebi în ce privește antiobioticele cu spectru larg, folosite pentru mai multe tipuri de infecții.

„În țările care consumă raţional, aş spune, antibiotice, se eliberează mai greu în farmacii, se dau întotdeauna numai antibioticele de primă intenţie, cu foarte mare dificultate se acceptă înlocuirea unui antibiotic decât când există evidenţe clinice foarte clare.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Lucrul ăsta trebuie ţinut sub control pentru că noi suntem pe primele locuri în ceea ce priveşte bacteriile multirezistente. Iar infecţiile asociate asistenţei medicale provocate de aceste bacterii pun vieţile în pericol. E o mare provocare şi pentru România”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, citat de News.ro.

În nota de fundamentare a proiectului de Strategie se spune că subraportarea cazurilor de IAAM este o problemă majoră, unele progrese fiind făcute odată cu introducerea sistemului național de supraveghere al infecțiilor cu Clostridium difficile în 2014 și modificările administrative din anul 2016. Cu toate acestea, măsurile de control ale infectării cu Clostridium difficile (ICD) sunt socotite insuficiente, MS vorbind chiar de „endemicizarea” ICD în spitalele din România.

România, pe locul 3 în UE la consumul de antibiotice

Chiar și cu imaginea incompletă cauzată de subraportare, datele MS arată că România ocupă printre primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA (stafilococul auriu meticilino-rezistent), Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli.

„În mediul spitalicesc, acolo unde se folosesc mai frecvent antibiotice, inclusiv de rezervă, și există o circulație mai frecventă de germeni cu rezistență sporită la aceste antibiotice, pacienții internați pentru îngrijirea diverselor afecțiuni (unele care afectează imunitatea antiinfecțioasă) pot dezvolta o infecție asociată asistenței medicale, uneori cu potențial evolutiv sever”, se spune în strategie.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Cauza primordială a acestei situații este considerată utilizarea excesivă a antibioticelor, pe care ministerul vrea să o limiteze. Potrivit unei estimări a Organizației Mondiale a Sănătății, la scară globală, în 50% din cazuri nu este justificare medicală pentru utilizarea antibioticelor, aceasta crescând cu 40% doar în intervalul 2000-2010. Alături de Grecia și Cipru, România este țara UE în care consumul acestor medicamente este cel mai mare, cu 70% peste media europeană. În fiecare zi, 3% dintre români iau antibiotice, de cele mai multe ori fără justificare.

„România prezintă caracteristici asemănătoare țărilor din sudul Europei, înregistrând procente ridicate ale rezistenței la antibiotice pentru bacteriile izolate din infecții invazive: Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, Klebsiella pneumoniae rezistentă la cefalosporine de generația a treia și carbapeneme, Escherichia coli rezistentă la aminoglicozide, quinolone, cefalosporine de generația a treia etc.” se spune în documentul citat.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât s-a reluat tendința de creștere a consumului, manifestată în 2011-2015. În anii 2016 și 2017, consumul a scăzut, pentru ca în 2019 să se constate o reluare a creșterii, astfel încât România a ajuns pe locul 3 în Europa din acest punct de vedere. Și mai îngrijorător este faptul că această creștere a fost determinată de utilizarea antibioticelor cu spectru larg, pentru mai multe tipuri de infecții. Spre deosebire de antibioticele „de primă linie”, care acționează doar pentru un anume tip de infecție, cele de spectru larg sunt mai susceptibile să genereze rezistență microbiană.