Mircea Geoană, discurs despre viitorul ţării: “România, o putere politică, economică, militară și tehnologică multiregională”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a susţinut zilele acestea un discurs în cadrul dezbaterii “Construind România 2030: O viziune pentru o dezvoltare sustenabilă”, în care a vorbit despre rolul ţării noastre în actualul context geopolitic, mai ales în context regional, dată fiind apropierea de zona de conflict din Ucraina.

România este cheia pentru a evita sufocarea economică a Ucrainei

În cadrul dezbaterii organizate de Asociaţia “Proiectul România 2030”, în parteneriat cu Atlantic Council – Freedom and Prosperity Center, Mircea Geoană a oferit şi câteva dintre soluţiile care ar trebui aplicate pentru ca ţara noastră să devină o putere multiregională, considerând că România trebuie să inoveze în primul rând la nivel politic.

“Lumea de azi fierbe. Și nu e vorba doar despre valuri de căldură, furtuni, inundații și incendii. Nu e vorba doar despre o situație climatică. Întreaga planetă traversează un fenomene de încălzire politică globală”, a remarcat Mircea Geoană, în debutul discursului său. “Războiul din Ucraina repune în discuție libertatea, securitatea și democrația pe continentul european. Însă reprezintă un fenomen care trebuie pus într-un context mai larg”.

Secretarul general al NATO a remarcat că, în actualul context, ceea ce ni se părea că s-a stins definitiv la căderea comunismului european, respectiv lupta între libertate și opresiune, între democrație și dictatură, revine în forță.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

“Puteri autoritare își adună resursele pentru a contesta ordinea internațională bazată pe reguli, norme și drept. În aceste zile, Rusia încearcă să constituie o adevărată blocadă navală împotriva Ucrainei. Așa știe Rusia să ducă războiul barbar și ilegal pe care l-a declanșat: iarna să distrugă infrastructura de energie, iar vara, pe cea a hranei și a exporturilor către cei care sunt cei mai vulnerabili, din Africa și Orientul Mijlociu”, a mai remarcat Geoană.

În atari condiţii, rolul României devine cu atât mai important. Cu 20 de milioane de tone de cereale ucrainiene tranzitate, ţara noastră devine cheia pentru a evita sufocarea economică a vecinului nostru. “La sute de metri de granița NATO, la Reni, drone iraniene distrug infrastructura portuară ucrainiană pe Dunăre. NATO își crește vigilența și reconfirmă solidaritatea cu aliatul român și garantează securitatea întregului teritoriu aliat”, subliniază secretarul general adjunct al NATO.

“Din fericire, Occidentul democratic în care ne-am regăsit după decenii și secole de pribegie istorică, este mai unit decât oricând. Trăim într-un univers modelat încă de valorile Occidentale. În marea lor majoritate, statele încă țin cont de tratate, de diplomație, de instituții internaționale. Ordinea mondială are o inerție postbelică. Există încă eforturi pentru a fi păstrate aparențele cooperării și umanității. Dar pentru câtă vreme? Cât va mai dura până când regimurile autoritariste, hrănite cu tehnologie, vor provoca nu doar dezechilibre majore, ci catastrofe?”, sunt întrebările pe care şi le pune fostul şef al diplomaţiei române.

Soluţiile lui Mircea Geoană ca România să evadeze de la periferia Europei către centrul acesteia

În opinia lui Mircea Geoană, două caracteristici domină era  competiției între marile puteri, dar și între valorile care stau la baza organizării societății. Cum distincția între competiția geopolitică și cea geoeconomică devine tot mai puțin evidentă, securitatea economică devine la fel de importantă ca și  cea militară.

Digisport.ro

Sigla actuală devine istorie! Cum arată noua emblemă a lui Dinamo

“Statele și firmele vor fi chemate să pună un premiu pe securitatea lanțurilor de aprovizionare în zone strategice și de evitare a dependențelor în zona tehnologică sau de materii prime și materiale critice. Nu asistăm la sfârșitul globalizării, ci la o ordine economică mondială unde preferința va fi de a face comerț,  investiții și producție strategică în zone și țări aliate sau partenere. Friendly, allied re-shoring devine noul mod de organizare a competiției tehnologice între lumea democratică și competitorii săi”, a spus Geoană.

“În al doilea rând, modelele economice – și politică economică din spatele lor – sunt ele însele în plină reinventare, cu o dublă necesitate: de a răspunde competiției geoeconomice enunțate mai sus, dar și pentru a răspunde frustrărilor acumulate ale cetățenilor din statele democratice în față polarizării economice și inechităților sociale, exacerbate de revoluția tehnologică și degradarea mediului înconjurător. Pentru a răspunde acestui dublu deziderat, între politică externă și cea internă există o legătură biunivocă și indispensabilă: pentru a reuși în exterior, trebuie investit în inovare și tărie industrială și în clădirea rezilienței acasă. Iar, în atingerea acestor obiective, este necesară ‘folosirea tuturor elementelor de putere națională – diplomație, politică industrială și economică, cooperare internațională, servicii de informații și apărare națională'”, a completat el.

România nu are voie să nu profite de această mare transformare, iar războiul și reverberația sa globală trebuie să devină oportunități de fructificat și lecții de învățat, consideră Geoană. “La NATO spunem că prima linie de apărare este reziliența societății: a instituțiilor, a economiei și a țesutului sau civic. Dacă sunt privite cu inteligență, riscurile pot deveni oportunități. Urgențele se schimbă, comerțul își modifică rutele, piețele se mută, forța de muncă migrează, investițiile se transferă în locuri strategice. Europa își reevaluează resursele și partenerii. America își întărește alianțele. Importanța statelor din flancul estic a crescut, tocmai pentru că acest flanc a devenit între timp centrul unei preocupări globale.

Venirea Finlandei și Suediei, dar și a Moldovei, Ucrainei, Georgiei și a Balcanilor de Vest către familia democrațiilor europene este o șansă pentru România de a evada de la periferia Europei și să meargă, energic și asumat, către centrul acesteia”, a susţinut în discursul său secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice.

România, viitoare putere multiregională

Geoană consideră că deşi România a atras atenția aliaților săi prin relevanța ei strategică, dar asta nu este de ajuns şi este  nevoie, în plus, de voință politică și de inițiativă economică. În plus, libertatea economică a femeilor este un subindicator important, alături de cei ai nivelului veniturilor, sănătății, educației, protecției mediului, drepturilor minorităților și inegalității. “Pozițiile ocupate de România în Indecșii de Libertate și Prosperitate sunt nemulțumitoare, că și în prea multe alte clasamente. Se reconfirmă multe dintre concluziile Raportului Băncii Mondiale, însă dintr-o perspectiva globală”, a mai afirmat Geoană. “Probleme structurale rămân: guvernanța modestă în instituțiile statului, instituțiile economice încă fragile, un sistem de justiție inechitabil în accesibilitatea și celeritatea sa, inegalitățile severe în accesul la servicii publice esențiale”, a mai spus acesta.

În ciuda minusurilor punctate, Mircea Geoană consideră că perspectivele României sunt dintre cele favorabile, iar ţara noastră are o sumedenie de oportunităţi de a deveni o mare putere.

“Eu vorbesc despre România ca despre o viitoare putere politică, economică, militară și tehnologică multiregională.  O putere politică, economică, militară și tehnologică, care să exercite influență pozitivă pe un arc de cerc care să acopere Marea Neagră extinsă, Europa de Est, Centrală și de Sud-est. De la Marea Caspică la Mediterana și pe întreg noul flanc estic al NATO

În prognozele FMI, România ar putea atinge pragul psihologic de PIB de 500 de miliarde la orizontul lui 2030. Însă disparitățile de dezvoltare între urbanul mare, cel mic și mijlociu și mediul urban limitează potențialul de creștere și accentuează polarizarea socială”, a mai afirmat Mircea Geoană, în cadrul dezbaterii.

România își poate remodela viitorul în contextul acestor crize suprapuse arătând în primul rând creativitate politică, anticipând și influențând activ direcția acțiunilor lumii libere, adaptîndu-și economia, puterea militară și diplomația la ocaziile pe care le deschide Europa și lumea în reașezare. “Investind și atrăgînd investiții în infrastructură rutieră, feroviară și în porturi, investind și atrăgînd investiții în industria militară, investind și atrăgînd investiții în tehnologie, în agricultură, în energie”, mai spune Geoană.

“Nu există niciun motiv pentru care România, revizuindu-și inteligent politică energetică să nu devină imediat independentă energetic și exportatoare de energie. Nu există niciun motiv pentru care România să nu imite efortul Poloniei și Germaniei de a atrage investițiile în tehnologie pe care Statele Unite le mută din Asia în Europa. Sau să regenereze parteneriatul strategic cu Republica Coreea și să construiască o relație de mare apropiere cu Japonia, Israel, Canada sau Australia superputeri tehnologice din constelația democrațiilor liberale.

E un moment cum nu se poate mai bun să oferim cazare de cinci stele banilor care se întorc din Asia că urmare a tensiunilor din Marea Chinei. E un moment foarte bun să folosim bugetele de apărare pentru a fabrică și exportă tehnologie militară și muniție. E un moment formidabil pentru a investi masiv în agricultură, mai ales în irigații, și a umple spațiile lăsate goale de alții pe piața alimentară mondială.

Criză materiilor prime necesare noilor tehnologii ne găsește bine plasați, dar cu zăcămintele de litiu și metale rare îngropate și cu cercetarea la pământ. O hartă a resurselor naturale strategice trebuie actualizată imediat. Guvernul trebuie să înțeleagă că acum e cel mai potrivit moment să investim în cercetare și prospectare. Așa atragem capital pentru industriile viitorului”, consideră fostul ministru de Externe.

Mircea Geoană spune că România trebuie să forţeze progresul

În opinia sa, ca să devină o putere multiregională și o țară dezvoltată, România trebuie să inoveze în primul rând la nivel politic. Trebuie să construiască o nouă selecție în structurile care administrează statul, bazată pe merit, pe putere intelectuală, pe educație solidă, iar clasa politică trebuie să înțeleagă că guvernarea nu poate progresa fără experți, fără inteligență calificată și fără creativitate.

“De aceea, România trebuie să-și asume cooptarea minților civile în proiectul național, atragerea talentelor și gândirii experimentate în procesul guvernării. Personalități, ONG-uri, think-tank-uri, grupuri de experți, artiști, scriitori, savanți, tineri geniali din țară și din diaspora  – toate aceste specii de inteligență pot și trebuie accesate în procesul de proiectare a viitorului. Pentru că aceste minți reprezintă o resursă profesională extraordinară. Practic, vorbim despre un icloud creativ și de inovare aflat la dispoziția clasei politice. România e obligată să-și forțeze progresul, să-și accelereze procesul de dezvoltare și nu poate face asta lăsând pe dinafară poate cea mai spectaculoasă resursă a ei. Asta aș numi eu inovație politică”, este sfatul lui Mircea Geoană.

El consideră că, în acest moment, democrația noastră este încă slabă şi pentru că este slabă, ea “generează o slăbiciune cronică a administrației statului, a clasei politice care, toate împreună, nu permit României să-și atingă potențialul”.

“Multe dintre cauzele întârzierilor economice, ale neîmplinirilor sociale, ale sărăciei persistente trebuie căutate în gradul de sofisticare redus al democrației noastre. Democrația românească va fi una cu adevărat avansată atunci când vom promova meritocrația la fiecare nivel, când resursă umană competentă, independentă de rețele clientelare va avea posibilitea de a servi interesul public fără niciun obstacol.  Iar acesta nu este un deziderat pe care să îl vânturăm la seminarii academice. Este o evoluție posibilă de care depinde însăși supraviețuirea marilor partide politice din România”, mai spune el.

Cum România și-a proiectat mereu prosperitatea într-un viitor prea îndepărtat, acum are ocazia să-și aducă viitorul mai aproape. “În nouă realitate globală, orizontul salvării noastre a devenit foarte concret. Avem la dispoziție oportunități clare apărute din ceața războiului. Avem șansa de a fi devenit un actor strategic de prim rang. Avem acces la piețe noi, la inițiative noi, la parteneriate noi, la proiecte și contexte istorice noi. Trebuie doar să smulgem vălul provincial care ne umbrește vederea și putem începe ascensiunea”, a afirmat Mircea Geoană, în încheierea discursului său din cadrul dezbaterii “Construind România 2030: O viziune pentru o dezvoltare sustenabilă”.