Mister în jurul hepatitei severe care apare numai la copii. Ce recomandă medicii: „Trebuie să fim atenți la simptome, în special cele digestive”

Medicii epidemiologi sunt de părere că în acest moment nu trebuie să intrăm în panică cu privire la cele circa 170 de cazuri de hepatită severă la copii, dar a căror cauză nu este încă cunoscută – majoritatea depistate în Europa și Statele Unite, un caz fiind semnalat și în România – și subliniază că părinții trebuie să rămână vigilenți la apariția simptomelor și să consulte un medic specialist.

Mister total cu privire la cauza afecțiunilor hepatice

Medicii și specialiștii infecționiști din întreaga lume încă încearcă să descopere cauza celor aproape 170 de copii ce au dezvoltat forme severe de afecțiuni ale ficatului. Primele cazuri au fost identificate în Scoția, la finalul lunii martie, atunci când cei cinci copii internați cu o formă severă de hepatită nu prezentau niciunul din cele cinci virusuri hepatice cunoscute (A, B, C, D și E).

De atunci Marea Britanie a raportat peste 110 de astfel de cazuri, Spania 13, Israel 12, SUA 9, iar țări precum Irlanda, Olanda, Italia, Franța au raportat și ele un număr redus de astfel de cazuri. Potrivit autorităților medicale, sunt afectați copiii cu vârsta de până la 16 ani, cu marea majoritate a cazurilor la cei cu vârsta sub zece ani și cu foarte multe cazuri la cei cu vârsta de până la cinci ani.

Zilele trecute, Organizația Mondială a Sănătății a transmis o alertă în care nota că din cele 169 de cazuri înregistrate, un copil a murit iar alți 17 au avut nevoie de un transplant hepatic. Luni, Ministerul Sănătății de la București a transmis că, în ceea ce privește singurul caz identificat în țara noastră, o fetiță în vârstă de cinci ani, internată încă din data de 4 aprilie, nu a fost identificată nicio infecție virală.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nici o legătura epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la baza definiția OMS de caz probabil, care se refera la insuficiență hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică”, se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.

Specialiștii OMS susțin că avem de-a face cu „un fenomen sever”, ce ar trebui tratat cu seriozitate, chiar dacă majoritatea copiilor afectați se însănătoșesc. Starea de alertă a fost însă instituită pentru că medicii nu reușesc încă să stabilească care este cauza acest afecțiuni severe ale ficatului la pacienți atât de tineri. Nu a fost identificată o cauză comună la toți copiii, fiind excluse atât posibilitatea unei supradoze de paracetamol sau un efect advers al vaccinurilor anti-COVID, în condițiile în care cei mai mulți copii erau prea mici pentru a fi vaccinați.

Primele ipoteze cu privire la ceea ce i-ar putea îmbolnăvi pe copii au inclus o expunere toxică la alimente, băuturi sau jucării, dar acum suspiciunea principală se concentrează pe un virus. Niciunul dintre copiii din Marea Britanie sau Spania nu a avut virusurile hepatitei A, B, C sau E, cauzele infecțioase tipice ale bolii.

Dar 20 dintre copii au fost testați pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 cu puțin timp înainte sau după internarea la spital; însă niciunul nu a primit un vaccin COVID-19. Însă, aproape jumătate dintre cazurile identificate au fost testați pentru infecția cu adenovirus, un virus comun transmis prin picături respiratorii și prin atingerea persoanelor infectate sau a virusului pe suprafețe. Acest tip de virus poate provoca vărsături, diaree, conjunctivită și simptome de răceală, dar rareori cauzează hepatită.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Astfel, ipoteza principală vizează o posibilă infecție cu un adenovirus, fie o variantă nouă cu un sindrom clinic distinct, sau o variantă obișnuită care să afecteze în mod sever copiii cu o imunitate compromisă.

Medicii recomandă atenție la simptomele hepatice

Medicul infecționist Adrian Marinescu subliniază că în acest moment, dat fiind numărul extrem de mic de cazuri, nu sunt motive de panică. Acesta susține că și în cazul adenovirusurilor avem în acest moment doar o ipoteză de lucru, fără a putea fi stabilită o relație de cauzalitate.

„Deocamdată este o atenționare din partea Organizației Mondiale a Sănătății, nu e niciun motiv de intrat în panică. S-au observat cazuri izolate de hepatită acută, formă severă, la copii, de la cea mai fragedă vârstă până la 16 ani, dar atenție, discuția legată de un adenovirus a fost lansată la nivel de ipoteză.

Nu s-a demonstrat că un tip anume de adenovirus chiar determină o formă culminantă de hepatită. De altfel, dintre cei care au avut hepatita acută virală, și e bine să-i excludem pe cei care au virusurile hepatice A, B, C, D sau E – cei mai mulți nu au avut forme severe care să le pună viața în pericol. Numărul lor este extrem de mic la nivelul mapamondului.

În plus, adenovirusurile sunt în număr foarte mare prezente alături de noi. Sunt 49 de tipuri, care pot da o infecție la om. Cele mai multe înseamnă răceli banale, înseamnă infecții de tract respirator superior sau inferior, poate fi o pneumonie, pot fi infecții urinare, chiar și meningită, encefalită, pot fi infecții digestive – adică avem o paletă largă. Deocamdată, rostul pe care-l are această atenționare este să luăm în calcul, în special medicii de peste tot, situația în care o simptomatologie digestivă, care poate să sugereze o hepatită, și atunci când markerii hepatici exclud hepatitele virale clasice, în paleta de teste care se fac să se ia în calcul și adenovirusul. Alte informații nu există deocamdată, și nu e o relație de cauzalitate”, a declarat, pentru FANATIK, medicul infecționist Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București.

Medicul infecționist, Cătălin Apostolescu, managerul Institutului Matei Balș, subliniază că alerta OMS vizează în special personalul medical, care trebuie să fie atent la apariția acestui tip de afecțiuni grave ale ficatului la copii.

„În acest moment nu se știe nici dacă avem de-a face cu un virus. Alerta este „oameni buni, fiți atenți că se întâmplă ceva”, deocamdată nu știm însă ce se întâmplă. Cred că în acest moment nu este niciun motiv de îngrijorare, este o stare de alertă în sensul că OMS ne anunță că se întâmplă ceva și că trebuie să fim atenți cu privire posibilele cauze. Sunt foarte ciudate însă acele transplanturi pentru că în principiu, nu se face transplant în acut niciodată pentru că rezultate sunt slabe. Informații însă despre ce au avut acele cazuri nu există, și deci deocamdată nu cred că sunt motive de îngrijorare în rândul populației. Alerta este în special pentru medici, să fie atenți și să caute, nimic mai mult”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Apostolescu.

Normalitatea post-pandemie

În ceea ce privește ipotezele privind tulpina misterioasă ce a provocat aceste cazuri de hepatită severă la copii, medicul Adrian Marinescu este de părere că trebuie să așteptăm apariția mai multor dovezi și informații care să indice dacă este vorba de un virus sau de alte cauze. În opinia sa, ipotezele privind o slăbire a sistemului imunitar pe perioada de izola din pandemie necesită explicații extrem de complexe, și crede că în acest moment ele sunt mai degrabă pure speculații științifice. Ceea ce este clar, susține acesta, este că odată cu sfârșitul pandemiei pare că ne-am întors la o realitate cu un număr ridicat de infecții, provocat și de ignorarea precauțiilor.

„Ne-am întors cumva la o normalitate post-pandemie, sau către final de pandemie, și e clar că nu mai există măsurile restrictive, lumea interacționează și fac mult mai boli infecțioase. Fac și hepatite acute virale, fac și toxiinfecții alimentare, care la un moment dat pot avea o simptomatologie similară. Este foarte greu de spus în acest moment, mai ales pentru că vorbim de cazuri extrem de rare de hepatită culminantă care să duc într-adevăr la transplant hepatic. Trebuie văzut dacă nu cumva acei pacienți, acei copii aveau un sistem imunitar deficitar. E foarte greu de spus în acest moment și de identificat relația de cauzalitate. Contează foarte mult să știm dacă un anumit tip de virus determină o hepatită care pune într-adevăr probleme și la ce trebuie să ne raportăm.

Există explicații ce vorbesc de o dereglare a sistemului imunitar pe durata pandemiei, rămâne să vedem dacă există mai multe dovezi în acest sens, însă eu cred că e vorba de o relaxare post-pandemie. Am văzut ce s-a întâmplat și cu gripa, au fost mai multe cazuri de gripă și asta tot pentru că nu au mai fost respectate măsurile respective. Cred că până nu apar mai multe informații, până nu avem niște date mai clare, nu trebuie să speculăm”, a mai precizat medicul Adrian Marinescu.

În opinia acestuia nu există motive serioase de îngrijorare cu această alertă și că, tot ceea ce trebuie să facem în acest moment, este să fim atenți la regulile clasice de igienă iar în cazul unor manifestări digestive, greață, vărsături, diaree – ce pot apărea la absolut orice hepatită cunoscută, trebuie consultat medicul de familie sau medicul specialist.

„Sunt regulile de iginenă despre care vorbeam și în timpul pandemiei, de spălatul mâinilor cu apă și săpun oricât de des se poate. Până la urmă transmiterea se face pe cale digestivă. E adevărat că adenovirusurile au multe căi de transmitere, începând de la tuse, strănut, continuând cu contactul fizic – dat mâna cu colegul de clasă, apropo de mâinile care trebuie să fie curate, e vorba de obiecte, de suprafețe, putem vorbi de alimente. Aici până la urmă sunt regulile de igienă pe care le cunoaștem cu toții. În plus trebuie să avem grijă, apropo de colectivități, și cred că trebuie să fie măsuri mai clare și din partea școlilor, grădinițelor, etc..

Legat de simptomatologie, atunci când observăm o simptomatologie digestivă care poate să sugereze o hepatită acută trebuie să luăm legătura cu medicul de familie sau cu medicul pediatru să facă analize și dacă este o suspiciune clară, trebuie să luăm în calcul și posibilitatea unui adenovirus. Adică sunt lucrurile logice pe care trebuie să le facem”, a declarat pentru FANATIK medicul infecționist Adrian Marinescu.