Moartea vine de la CAROM! Ministrul Mediului, Mircea Fechet, se ascunde și refuză să discute despre „micul Cernobîl”, care stă să explodeze în România. Investigație FANATIK

În noiembrie 2020, în timpul primului mandat de ministrul al Mediului, Mircea Fechet aborda curajos situația de la Carom Onești (județul Bacău), acolo unde statul român ascunde de zeci de ani faptul că substanțele din depozitele de deșeuri petrochimice sunt periculoase și extrem de toxice, un „mini Cernobîl”, așa cum a demonstrat FANATIK în prima parte a investigației.

Ministrul Mircea Fechet a promis, în 2020, că nu va tolera nicio tragere de timp și va rezolva situația de la CAROM…

”La Carom Onești există și acum batale cu reziduuri și deșeuri petrochimice de la stația de epurare Jăvreni, care trebuiau ecologizate, în baza unui proiect elaborat în 2017, dar neaplicat niciodată. Am preluat această problemă, am demarat o corespondență cu noul administrator și nu voi tolera nicio tragere de timp pentru îndeplinirea obligațiilor de mediu”, se lăuda Mircea Fechet, membru marcant PNL Bacău, în prima sa conferință de presă în calitate de ministru al mediului.

Mircea Fechet este băcăuan și cunoaște, cu siguranță, situația din ce în ce mai gravă de la CAROM Onești, acolo unde, timp de 60 de ani, substanțele rezultate din procesul de epurare a apelor reziduale, din producția cauciucului sintetic, au fost depozitate la numai doi pași de albia râului Trotuș.

În cadrul unei investigații publicate recent, FANATIK a demonstrat cu documente și analize oficiale, realizate de specialiști în petrochimie și mediu, că la CAROM se deversează substanțe extrem de periculoase, încadrate în clasa celor cancerigene, mutagene sau care pot provoca leziuni ale organelor și chiar moartea!

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Deșeurile de pe platforma CAROM riscă  – nu este nicio exagerare! – să ajungă în albia râului Trotuș, în cazul unor ploi mai puternice sau a unui cutremur de magnitudine de peste 7,5, iar acest lucru ar duce la o catastrofă ecologică fără precedent, nu doar la noi, ci chiar și în țările limitrofe. Statul român refuză, însă, să încadreze substanțele în categoria ”periculoase”, tratând cu amatorism sau uriașe interese situația, ca pe o chestiune neprioritară. (Citește prima parte a investigației FANATIK aici).

… la al doilea mandat la ministerul Mediului, în 2024, liberalul Mircea Fechet a uitat de promisiunea făcută!

În spatele discursului ministrului Fechet din primul mandat se afla, în realitate, o mostră de demagogie politică. În viziunea liberalului, administrația PSD (la acel moment, PSD nu era în alianță cu PNL) se făcea vinovată pentru întârzierea măsurilor de ecologizare de la CAROM. După această afirmație, Mircea Fechet nu a mai rezistat în funcție decât o lună (probabil a deranjat pe cine nu trebuie!!), timp în care și-a asigurat un mandat de deputat din partea PNL.

În data de 15 iunie 2023, Mircea Fechet s-a întors în fruntea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, într-un guvern condus de social-democratul Marcel Ciolacu. De la revenirea în funcție, Fechet a uitat complet de promisiunile făcute băcăuanilor, cu trei ani înainte, semn că… nu a uitat „lecția” primită în primul mandat. El a abandonat total subiectul CAROM în ieșirile sale publice, în ciuda faptului că situația riscă să degenereze în cel mai mare dezastru ecologic din Uniunea Europeană, din ultimele decenii.

În ultimele luni, prioritatea numărul 1 a ministerului Mediului a fost implementarea controversatului sistemul de Garanție-Returnare, care a intrat în vigoare pe 30 noiembrie 2023. Bunăoară, toamna trecută, ministrul a explicat, timp de 15 minute, într-o intervenție la Digi24, că românii n-ar trebui să mai țină PET-uri pe balcon, evident, o problemă de importanță națională…

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Raport de expertiză: substanțe cancerigene și mutagene, la CAROM, unele depășind de mii de ori concentrațiile-limită!

FANATIK a dezvăluit că în cele patru batale de nămol (614/1, 2, 3 și 4) de la Stația de Epurare a Apelor Uzate Jăvreni, specialiștii au confirmat prezența unor substanțe extrem de periculoase pentru sănătate umană și pentru mediu, în cantități și concentrații cu mult, mult peste limita (în unele cazuri, de zeci de mii de ori!!) pragului de intervenție:

Metale grele:

• Crom și Cupru – extrem de toxice pentru mediul acvatic
• Mercur – provoacă leziuni și poate dăuna fertilității sau fătului
• Cadmiu – inducerea cancerului sau creștere a incidenței cancerului după expunerea umană, mutații ereditare, aberații cromozomiale ereditare

PCB (bifeni policlorurați) – perturbări ale parametrilor de reproducere și deficiențe neurocomportamentale ale nou-născuților

BTEX:

• Benzen – mortală în caz de înghițire, poate provoca anomalii genetice
• Toluen – leziuni ale organelor, în caz de expunere prelungită sau repetată
• Etilbenzen – extrem de inflamabil, nociv în caz de inhalare. Efecte pe termen lung pentru mediul acvatic

Valorile substanțelor toxice sunt de-a dreptul înfricoșătoare. Analizele au scos la iveală faptul că valorile PCB (bifeni policlorurați) sunt de 250-2.000 de ori mai mari față de cele normale, de 2,5 – 20 de ori mai mari decât valoarea admisă pentru pragul de alertă (la care trebuie avertizate autoritățile și care necesită monitorizări suplimentare) și de 2-4 ori mai mari decât cele pentru pragul de intervenție (la care autoritățile competente au obligația să dispună de urgență executarea de studii de evaluare a riscului).

Valori uriașe ale substanțelor periculoase au fost identificate la indicatorii BTEX – Benzen, Toluen, Etil-benzen și Xilen. De exemplu, la Benzen, o substanță care poate fi mortală în caz de înghițire și care provoacă anomalii genetice, valorile au fost cu până la 52.000 de ori mai mari decât cele normale, iar pentru Toluen, care provoacă leziuni ale organelor în caz de expunere prelungită sau repetată, valorile măsurate au fost de până la 24.000 de ori decât cele normale.

Pericol de contaminare până la Dunăre

Analizele au fost realizate la un laborator acreditat la nivel european, iar pe baza acestuia s-a întocmit o expertiză tehnică extrajudiciară, la cererea actualului proprietar al platformei CAROM, Mavgo Holding SRL.

Concluzia specialiștilor, după analiza a 40 de probe distincte, a fost aceea că ”nămolurile din cele patru batale reprezintă deșeuri foarte periculoase” și că acestea pot ajunge oricând în albia râului Trotuș, situație în care ”ar putea determina contaminarea pe termen lung a întregului bazin hidrografic al râului Siret, ce se poate întinde până la fluviul Dunărea”. Consecințele ar fi devastatoare și ireversibile pentru întreg habitatul, având efecte inclusiv asupra alimentării cu apă din surse de suprafață și subterane (apă potabilă, n.r.).

Specialiștii care au elaborat raportul au avertizat că este absolut obligatorie reclasificarea substanțelor din ”nepericuloase” în ”periculoase” și găsită o soluție de ecologizare adecvată, care să asigure sănătatea umană și a ecosistemului din zonă.

FANATIK așteaptă de 7 luni un răspuns de la Ministerul Mediului în legătură cu problema deșeurilor toxice

În data de 27 iulie 2023, FANATIK a trimis două adrese către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: una prin care solicită informații suplimentare despre măsurile luate la nivelul instituției cu privire la pericolul iminent al declanșării unei catastrofe ecologice, iar cea de-a doua prin care solicitam un interviu/ audiență la ministrul Mircea Fechet, pentru a-i prezenta personal raportul de expertiză, care dovedește cât îngrijorătoare este situația de la CAROM Onești.

În ciuda insistențelor noastre, nici ministrul și nici instituția pe care o conduce nu au răspuns solicitărilor. De fiecare dată ni s-a transmis, invariabil, că răspunsul este ”în lucru”.

Potrivit art 7 din legea 544/2001, privind informațiile de interes public, ”autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării”.

Ministrul liberal Fechet și echipa sa ministerială nu au avut nicio problemă să încalce legea, afișând un surâs condescendent în colțul gurii, nu au dat niciun raspuns nici până astăzi, sfidând nevoia de a oferi informații de interes public și girând în continuare o situație explozivă, cu potențial de „bombă ecologică”, ce amenință sănătatea și viața a sute de mii de români.

500.000 de metri cubi de deșeuri abandonate de zeci de ani la marginea râului Trotuș

Depozitul de deșeuri de la Stația de Epurare a Apelor Uzate Jăvreni, situat la intrarea în orașul Onești, este format din patru batale, cu o suprafață totală de 10.4 hectare, o adâncime de 5-7 metri și o capacitate totală de 500.000 de metri cubi, în fapt, suprafața Arenei Naționale din București, cu tot cu tribune! Depozitul este plin încă din anul 2009, atunci când s-a sistat depozitarea deșeurilor.

Deșeurile de la CAROM Onești provin de la procesul de fabricație a cauciucului sintetic, prin copolimerizarea în emulsie la rece a amestecului de butadeină și stiren. Apele rezultate sunt chimic impure și urmează un ciclu preepurare, după care sunt evacuate printr-o canalizare specială, către stația de epurare Jăvreni. Sistemul de canalizare, realizat din trei colectoare din monoloit, beton armat și gresie, se intinde pe o lungime de 4 kilometri.

Batalele sunt realizate prin excavare în stratul acvifer, la 50 de metri de albia inferioară a râului Trotuș. ”Gropile” sunt etanșate cu argilă compactată de aproximativ un metru și sunt protejate cu diguri de balast. Pânza freatică se află la aproximativ 2 metri de la CTN (Cota terenului natural – media diferențelor pe întreaga suprafață a terenului excavat).

Potrivit Autorizației Integrate de Mediu, eliberată de Ministerul Mediului, prin Agenția Regională pentru Protecția Mediului Bacău (APM Bacău), în anul 2008, ”extinderea poluării poate fi favorizată de coeficienți de peremeabilitate mari, depozite aluvionare, grosimea stratului de apă subterană relativ mică și capacitatea de reținere prin absorbție mică, stratul fiind de nisip-pietriș-bolovăniș”.

Proiectul de închidere ar putea ajunge la suma-record de 60.000.000 de euro, pe substanțe periculoase

Statul român cunoaște de ani de zile problemele de la CAROM, însă refuză să discute despre acestea, ascunzând mizeria sub linoleum. În prezent, depozitul de deșeuri de la EAR Jăvreni este trecut în toate actele oficiale ca „depozit de substanțe nepericuloase”, care nu ar reprezenta o amenințare pentru viața umană sau pentru mediu. În cazul în care substanțele de la CAROM ar fi recunoscute drept periculoase, România ar trebui să-și asume oficial că deține unul dintre cele mai mari situri contaminate din Europa. Așa se poate explica reținerea pe care Ministerul Mediului a avut-o atunci când FANATIK a cerut cu insistență o întâlnire cu ministrul liberal Mircea Fechet.

Totuși, dacă ministerul a refuzat dialogul, Agenția pentru Protecția Mediului Bacău ne-a răspuns că închiderea batalelor de la Stația de Epurare a Apelor Uzate Jăvreni a fost asumată de fostul proprietar aflat în insolvență (Energy Bio Chemicals, prin lichidatorul judiciar R&I Group SRL) în anul 2017, și avea termen de finalizare a lucrărilor, stabilit prin obligațiile de mediu, la data de 30 septembrie 2019.

În loc să închidă și să ecologizeze depozitul de deșeuri, procedură extrem de costisitoare, de ordinul milioanelor de euro, lichidatorul a scos la licitație platforma și a reușit s-o facă vândută către Mavgo Holdings SRL, companie controlată de omul de afaceri Gheorghe Vlasie. Acesta a aflat ulterior că practic a fost păcălit, că substanțele sunt, în realitate, periculoase și că proiectul de închidere ar putea ajunge să coste incredibila sumă de 60 de milioane de euro, potrivit unei soluții de ecologizare propuse de Universitatea din Petroșani. Cele două părți sunt, în prezent, în litigiu.

Depozitul de deșeuri toxice avea termen de închidere în 2019

Reprezentanții APM Bacău au explicat pentru FANATIK și modul în care deșeurile de la CAROM au fost încadrate în clasa ”substanțelor nepericuloase”: conform unei simple și banale declarații pe proprie răspundere a titularului de la acea dată. Practic, proprietarul depozitului face analizele și le declară pe propria răspundere către Agenția de Protecție a Mediului. După respectivul demers, autoritățile statului procedează la încadrarea substanțelor, în funcție de compoziția și concentrația acestora, iar rezultatul este publicat în Monitorul Oficial.

În lipsa unui control riguros din partea autorităților, erorile (voite sau nu) își pot face loc în modul de prelevare a probelor și interpretare a rezultatelor. În cazul CAROM, substanțele depozitate nu sunt omogene, iar concluziile pot să difere în funcție de locul și adâncimea de la care au fost recoltate probele.

”SC CAROM SA, în calitate de deținător al deșeului depozitat în batalele de nămol a încadrat deșeul (…), ca fiind cu conținut de substanță nepericuloasă. (…)

Prin urmare, batalele de nămol din Stația de Epurare Jăvrenu a fost încadrate în tabelul 5.7 din HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor (abrogată de Ordonanța nr 2/2021) – Depozite de deșeuri nepericuloase care sistează depozitarea între 1 ianuarie 2007 și 16 iulie 2009”, se arată în răspunsul APM Bacău, pentru FANATIK.

APM Bacău mai spune că nu are atribuții ”și nu a efectuat analize ale nămolului din batatelor”, trimițându-ne către actualul proprietar al platformei.

Cu alte cuvinte, ”s-a mers pe încredere”, în ceea ce privește încadrarea substanțelor drept ”nepericuloase”, iar APM Bacău consideră că această încadrare este una ”corectă”. Problema este că, odată încadrate greșit, deșeurile nu mai pot fi reconsiderate drept ”periculoase” decât printr-o altă hotărâre de guvern. Iar acest lucru nu se poate realiza, potrivit legii, decât după o nouă declarație pe proprie răspundere a deținătorului depozitului de deșeuri.

Cum au ajuns deșeurile să fie ”nepericuloase”, din pix. Plus o „mică eroare” plină de otravă

La toate acestea s-a adăugat și o ”mică eroare” pe care autoritățile au comis-o atunci când au încadrat nămolul de la EAR Jăvreni în categoria „deșeurilor nepericuloase”. Este vorba de un cod de deșeu, atribuit greșit de către autorități. Procedeul este descris într-un Memoriu al societății Mavgo, elaborat de profesorul Eugen Traistă, de la Universitatea din Petroșani, în anul 2021.

”Datorită asemănării denumirilor codului CAEN: 2014 – Fabricarea de produse chimice organice de bază, este posibil să se fi optat pentru încadrarea deșeurilor de la fabricația cauciucului sintetic în categoria 07 01 – deșeuri de la producerea, prepararea, furnizarea și utilizarea (PPFU) produșilor chimici organici de bază, ignorându-se faptul că există și o categorie de deșeuri specifică acestei industrii, 07 02 deșeuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului sintetic și fibrelor artificiale.

Pornind de la această încadrare greșită, toate monitorizările caracteristicilor deșeurilor au fost efectuate în consecință”, se arată în memoriu.

Pe baza acestui memoriu, Mavgo Holdings (actualul proprietar) a notificat Agenția Pentru Protecția Mediului Bacău, instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând reclasificarea deșeurilor nepericuloase de la CAROM Onești în „periculoase”.

Răspunsul APM Bacău este de-a dreptul halucinant! În loc să se alarmeze în legătură cu pericolul iminent de la CAROM, reprezentanții statului român arată că nu ei sunt vinovați de această situație și că răspunderea este exclusiv a proprietarului platformei. În concluzie, APM Bacău arată că reîncadrarea deșeurilor nu este de competența instituției, iar propunerea de soluții de închidere a batalelor de nămol aparține strict titularului/ proprietarului.

Agenția pentru Protecția Mediului habar nu are dacă substanțele au ajuns în pânza freatică și afectează populația

Mai departe, FANATIK a întrebat dacă la nivelul APM Bacău s-a realizat vreo analiză referitoare la riscul digului și a scurgerii nămolului în râul Trotuș sau dacă există informații referitoare la pericolul ca levigatul (lichidul dizolvat care ajunge în pământ) să intre în în pânza freatică. Răspunsul a fost că nu se dețin astfel de informații și că trebuie să ne adresăm fostului sau actualului titular al depozitului de deșeuri.

Potrivit unor teste de levigare realizate la laboratorul Eurototal din Ilfov, la solicitarea Mavgo Holdings, valoarea medie a carbonului organic dizolvat (DOC) este de 907 mg/kg su, și depășește îngrijorător valoarea acceptată pentru deșeuri nepericuloase (800 mg/kg su). Dintre cele 9 probe prelevate de experți, 4 au depășit valoarea acceptată chiar și pentru depozitele de deșeuri periculoase (1000 mg/kg su).

Garda de Mediu susține că nu face analize, ci doar dă amenzi

În lipsa unui răspuns concludent de la APM Bacău, FANATIK a întrebat Garda Națională de Mediu dacă a efectuat vreun control al valorilor substanțelor din depozitul de deșeuri de la CAROM. Răspunsul Comisariatului Județean Bacău este evaziv și face referire doar la rezultatele comunicate de proprietarul platformei petrochimice.

”Analizele făcute de titular au fost aduse la cunoștința GNM – CJ Bacău și Agenția pentru Protecția mediului Bacău. Pe baza lor a fost identificată soluția de ecologizare (pe substanțe nepericuloase, n.r.) și a fost dispus un program de monitorizare privind starea de siguranță în vederea riscurilor de accidente”, se arată în răspunsul Gărzii de mediu Bacău, pentru FANATIK.

Singurele măsuri luate de Garda de Mediu Bacău în legătură cu problemele de la CAROM au fost de a da amenzi pe bandă rulantă proprietarului. Astfel, până la data primirii răspunsului, GNM Bacău a dat patru sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 275.000 de lei, dintre care niciuna nu a fost achitată (una se afla la executare silită, celelalte trei fiind contestate!).

În realitate, atribuțiile Gărzii de Mediu și ale Agenției pentru Protecția Mediului includ și analize ale valorii substanțelor. Cine pe cine acoperă?

Și totuși, cine verifică dacă valorile raportate de deținătorul unui depozit de deșeuri toxice sunt comunicate corect către autorități? Avocatul Augustin Zăbrăuțanu, care are la activ mai multe dosare referitoare la probleme de mediu, spune că atât Agenția pentru Protecția Mediului, cât și Garda de Mediu, au astfel de atribuții specifice.

”Potrivit Hotărârii 1005/17 noiembrie 2012 (actualizată), privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, printre atribuțiile Comisariatului General și ale structurilor de Mediu teritoriale subordonate se numără și prelevarea de probe spre a fi analizate de laboratoarele autorizate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

De asemenea, Garda de Mediu poate controla operatorii economici sau persoanele fizice în ceea ce privește depozitarea de materiale ori de substanțe de orice fel, antrenabile în apele de suprafață. Garda de Mediu are atribuții în domeniul gestiunii deșeurilor de orice natură, verificând conformarea la cerințele legislației actuale.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului are în subordine laboratoare, care pot efectua analize”, a explicat avocatul Augustin Zăbrăuțanu, pentru FANATIK.

Autoritățile știu că substanțele sunt periculoase încă din timpul regimului comunist

Existența unor substanțe periculoase la Stația de Epurare a Apelor Uzate Jăvreni este cunoscută autorităților de multă vreme, însă până în 2004, când România a aderat la Uniunea Europeană, nu a existat un inventar la nivel național al agenților economici care realizează activități de depozitare a deșeurilor.

Totuși, există indicii clare că autoritățile locale cunoșteau și cunosc cât de gravă este situația de la CAROM. Astfel de informații apar în susținerile Mavgo, din instanță, în procesul împotriva fostului proprietar, pe care-l acuză că i-a vândut CAROM cu rea-credință, ascunzând gravitatea problemelor de mediu.

”Până în anul 2004, potrivit celor comunicate de fostul director general al CAROM SA la epoca respectivă (anterior privatizării, dl Găureanu Toader), au prelevat în nenumărate rânduri probe din conținutul deșeurilor depozitate în cele patru bataluri din incinta Platformei CAROM cu ocazia inspecțiilor perioadice pe care le efectuau, fiind îndeobște cunoscută Agenției de Mediu Bacău compoziția fizico-chimică a reziduurilor astfel depozitate.

De altfel, potrivit celor comunicate de fostul director al CAROM SA, dl Găureanu Toader, problema de mediu era cunoscută de specialiști dinainte de 1990, fiind luate, în timp, mai multe măsuri de neutralizare parțială a deșeurilor rezultate din procesul de producție al CAROM SA, ceea ce conduce odată în plus la concluzia că Agenția de Mediu Bacău cunoștea în detaliu conținutul fizico-chimic și natura deșeurilor depozitate în cele patru batale situate pe platforma CAROM”, se arată în documentele depuse în instanță, consultate de FANATIK.

Ce spune legea: închisoare de până la 7 ani  pentru cei care știu de existența unor deșeuri periculoase, dar ascund acest fapt

Augustin Zăbrăuțanu spune că, în cazul în care se dovedește faptul că au existat persoane sau entități care au ascuns situația gravă de la CAROM, acestea sunt pasibile de pedepse cu închisoarea!

”Potrivit legii, neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de eliminare a deșeurilor periculoase constituie o infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, potrivit OUG 92/2021, modificat prin legea 17/2023.

De asemenea, OUG 195/2005 spune că nesupravegherea și neasigurarea depozitelor de deșeuri și substanțe periculoase, dacă acestea au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Neluarea de măsuri de eliminare totală a substanțelor și preparatelor periculoase care au devenit deșeuri rezultă într-o pedeapsă de la 2 la 7 ani de închisoare”, a mai arătat Augustin Zăbrăuțanu.

Complicii viitorului dezastru ecologic care va lovi Europa

Revenind la primele afirmații ale ministrului băcăuan Mircea Fechet din anul 2020, concluzia este una simplă: nimeni de la Putere nu-și dorește, cu adevărat, să-și complice existența sau mandatul cu o recunoaștere a faptului că la CAROM există substanțe periculoase și că avem de-a face cu un sit contaminat, ce deja otrăvește apele subterane de lângă râul Trotuș, o bombă ecologică reală pe teritoriul României!.

Asta ar însemna că toți cei care au ascuns adevărul, începând de la autorități locale, centrale, la foștii proprietari ai CAROM SA, trebuie să plătească, inclusiv din punct de vedere penal. În caz contrar, ei devin complici la cel mai mare dezastru natural care ar putea lovi România și chiar Europa, dacă cei 500.000 de metri cubi de deșeuri toxice ajung într-un final dramatic în râul Trotuș și apoi în Dunăre.