News

”Va fi cel mai mare dezastru din Uniunea Europeană!” Substanțele cancerigene de la Carom Onești au ajuns la 50 de metri de albia râului Trotuș. Investigație FANATIK

Cel mai grav dezastru ecologic din Europa de după Cernobîl va fi în România: un scenariu deloc imposibil, pe care autoritățile și Ministerul Mediului încearcă să-l ascundă sub preș.
12.02.2024 | 16:35
Substanțele toxice de la Platforma Industrială Carom Onești sunt mult, mult mai periculoase decât apar în acte. Acestea sunt depozitate la numai 50 de metri de râul Trotuș / Colaj foto: Fanatik / Sursă foto: Fanatik
ADVERTISEMENT

La doi kilometri de Onești, județul Bacău, în spatele unui gard înalt și al unei porți supravegheate non-stop, care interzice intrarea personalului neautorizat, se ascunde un câmp de câteva zeci de hectare, unde pământul ți se mișcă sub picioare și ai impresia că vrea să te înghită… Senzația nu e tocmai greșită. Inginerul care ne însoțește ne sfătuiește să nu înaintăm prea mult spre centrul batalului cu nămol, pentru că acesta devine instabil. Există chiar o poveste locală terifiantă, care spune că un cioban a scăpat aici o vită și nu a mai găsit-o niciodată!

Groapa cu deșeuri toxice care ar putea înghiți Arena Națională, cu tot cu tribune

Aerul este greu respirabil, un miros înțepător, asemănător cu cel de acetonă, te face să-ți acoperi instinctiv nasul și ochii. Câțiva metri mai departe, în spatele unui dig ridicat prin excavare, curge liniștit râul Trotuș.

ADVERTISEMENT

Ne aflăm în incinta Platformei Industriale Carom, care în vremea regimului comunist găzduia singurul combinat de cauciuc sintetic din România, o adevărată mândrie pentru industria petrochimică a vremii și un eșec răsunător al privatizărilor de după 1990. Mai precis, suntem la depozitul de deșeuri de la Stația de Epurare a Apelor Uzate Jăvreni.

Batalele de nămol 614/1,2,3,4 de la Stația de Epurare a Apelor Uzate Jăvreni au o suprafață totală de 10,4 hectare și o adâncime de 5-7 metri, având o capacitate totală de aproximativ 500.000 de metri cubi, ocupate integral încă din anul 2009, atunci când s-a sistat depozitarea deșeurilor toxice. Suprafața cumulată a celor patru batale echivalează cu cea a Arenei Naționale, inclusiv sectoarele de tribune.

ADVERTISEMENT

Statul român susține că substanțele “nu sunt periculoase”

Deșeurile depozitate aici încă de la începutul anilor ’60, ca rezultat în procesul de epurare a apelor reziduale, sunt clasificate drept “nepericuloase” de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În realitate, lucrurile nu stau nici pe departe așa! Mai multe rapoarte oficiale arată, începând de la sfârșitul anilor ’90, că aici sunt probleme grave. Doar că lucrurile au rămas sub tăcere, cu complicitatea autorităților centrale.

Omul de afaceri Vasile Didilă, fratele vitreg al lui Gruia Stoica și președinte al Consiliului de Administrație al GFR SA (Grup Feroviar Român), a intenționat să cumpere, în 2019, platforma Carom, pentru a o transforma într-un centru logistic. A plătit chiar o garanție de 500.000 de euro, pe care a pierdut-o. Cu toate acestea, se felicită pentru alegere.

ADVERTISEMENT

”După licitație, noi am făcut măsurători din care reiese că substanțele sunt, în unele cazuri, de zeci de mii de ori mai periculoase decât apăreau în acte”, a dezvăluit Vasile Didilă pentru FANATIK.

Raportul de expertiză tehnică dă fiori: catastrofa ecologică pare de neevitat

FANATIK a intrat în posesia unui raport de expertiză tehnică extrajudiciară, realizat la un laborator acreditat RENAR (acreditare internațională), întocmit la cererea Mavgo Holding, actualul proprietar al platformei Carom, prezentat în procesul cu fostul deținător, Energy Bio Chemicals, pe care-l acuză că nu i-a pus la dispoziție toate informațiile legate de starea reală a batalelor de nămol. Potrivit normelor legale, deținătorul este responsabil exclusiv cu închiderea/ecologizarea unui depozit de substanțe toxice (principiul european ”poluatorul plătește”), iar la vânzarea platformei, Mavgo a preluat toate obligațiile de mediu, fără să știe ”în ce se bagă”.

ADVERTISEMENT

Documentul, șocant de-a dreptul, indică faptul că substanțele conținute în nămolul din cele patru batale de la Carom sunt atât de toxice încât au potențialul de a produce cea mai mare catastrofă ecologică pe care a avut-o România în acest secol!

Carom mostre batale
În urmă cu un an, o echipă de specialiști a prelevat 40 de probe de la batalele de nămol / Sursă: Raport de expertiză tehnică extrajudiciară / Dr. ing. Neculai Scânteianu, Dr ing. Maria Petruc

Specialiștii arată că efectele unui astfel de eveniment vor fi dramatice și ireversibile atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea umană. Raportul mai indică faptul că, în cazul unui cutremur sau al unei inundații, substanțele pot ajunge în râul Trotuș, situat la nici 50 de metri de cele patru batale. De aici, ele ar contamina pe termen lung întregul bazin hidrografic al râului Siret și al afluenților, având consecințe extrem de grave asupra ecosistemului acvatic, a alimentării cu apă în sistem centralizat din surse de suprafață și subterane, efecte dramatice care se pot extinde până la fluviul Dunărea!

Vasile Didilă: ”Nu am vrut să-mi asum că nenorocesc niște oameni și merg la pușcărie”

”Pentru noi nu era o opțiune să ne asumăm aceste obligații de mediu. Nu am vrut să-mi asum că un batal crapă și ajung să nenorocesc niște oameni, după care să merg la pușcărie. Aici nu e nimic de ascuns, nimic de mușamalizat. Întrebarea nu e dacă urmează să se întâmple o nenorocire, ci când se va întâmpla.

Oricât de mulți bani aș pierde, chiar dacă pierd garanția, mă bucur că nu am intrat în această mizerie. Situația de la Carom nu este una care să poată fi ascunsă sub preș sau mușamalizată, acolo este vorba despre o posibilă catastrofă ecologică. Dacă vine o ploaie mai mare sau un cutremur, iar substanțele acelea ajung în Trotuș, nu știu dacă va fi un dezastru mai mare în toată Uniunea Europeană”, a declarat Vasile Didilă pentru FANATIK.

Otravă și moarte! Valori ale substanțelor toxice mai mari de 52.000 de ori peste nivelul admis

Raportul tehnic indică faptul că substanțele conținute de nămolul de pe cele patru batale conțin substanțe periculoase într-o concentrație mult mai mare decât se știa până acum și cu mult peste limita legală. De exemplu, pentru metale grele precum: Cadmiu, Crom, Cupru sau Mercur, valorile din probele recoltate de experți sunt de până la 220 de ori mai mari decât cele acceptate!

Cromul și Cuprul sunt substanțe considerate foarte toxice pentru mediul acvatic, iar Mercurul este mortal în caz de inhalare, poate dăuna fertilității sau fătului și provoacă leziuni. Cadmiul este și mai periculos, fiind încadrat de specialiști în clasa Carc1B Cancerigenitate (inducerea cancerului sau o creștere a incidenței cancerului după expunerea la o substanță sau un amestec) și Muta2 mutagenitatea celulelor embrionare (mutații ereditare ale genelor, inclusiv aberații cromozomiale ereditare structurale și numerice ale celulelor embrionare după expunerea la o substanță sau la un amestec).

Alte substanțe identificate în nămolul de la Carom sunt cele de tip PCB (bifeni policlorurați), despre care studiile recente arată că pot cauza perturbări ale parametrilor de reproducere, precum și deficiențe neurocomportamentale și de dezvoltare ale nou-născuților și copiilor, și care se pot transmite prin laptele matern.

carom namol cancerigen
În nămolul de la Carom Onești au fost găsite substanțe cancerigene, în valori mai mari decât cele normale / Foto: Fanatik

Analizele au scos la iveală faptul că valorile PCB sunt de 250-2.000 de ori mai mari față de cele normale, de 2,5 – 20 de ori mai mari decât valoarea admisă pentru pragul de alertă (la care trebuie avertizate autoritățile și care necesită monitorizări suplimentare) și de 2-4 ori mai mari decât cele pentru pragul de intervenție (la care autoritățile competente au obligația să dispună de urgență executarea de studii de evaluare a riscului).

Valori uriașe ale substanțelor periculoase au fost identificate la indicatorii BTEX – Benzen, Toluen, Etil-benzen și Xilen. De exemplu, la Benzen, o substanță care poate fi mortală în caz de înghițire și care provoacă anomalii genetice, valorile au fost cu până la 52.000 de ori mai mari decât cele normale, iar pentru Toluen, care provoacă leziuni ale organelor în caz de expunere prelungită sau repetată, valorile măsurate au fost de până la 24.000 de ori decât cele normale. Cifre înfricoșătoare!

Consecințe inimaginabile pentru mediu și sănătatea umană! Un posibil nou Cerbnobîl!

”Rezultatele analizelor de laborator au evidențiat existența în compoziția nămolurilor din cele patru batale a mai multor categorii de substanțe periculoase, unele cu grad ridicat de periculozitate/toxicitate, care în situații critice (ploi torențiale, inundații, alunecări de teren, ruperea digurilor batalelor, cutremure de pământ, prăbușirea accidentală a unor aparte de zbor în batalele de nămol sau pătrunderea întâmplătoare a unor animale pe suprafețele batalelor), toate acestea pot avea consecințe foarte grave, chiar dezastruoase, atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru sănătatea umană, a plantelor și animalelor”, mai arată cei doi specialiști care au realizat expertiza.

Raport expertiza Carom
Potrivit raportului de expertiză, substanțele de la Carom sunt cancerigene și pot provoca un dezastru ecologic / Sursă: Raport de expertiză tehnică extrajudiciară / Dr. ing. Neculai Scânteianu, Dr ing. Maria Petruc

Scenariile grave descrise în raportul de expertiză extrajudiciară se pot produce oricând, ținând cont de starea și vechimea depozitelor de substanțe toxice (trei au fost inaugurate în 1960, iar al patrulea în 1984). Într-un proiect de închidere al batalelor de nămol, realizat de compania Iprochim SA încă din anul 2017, se amintește de evenimentele hidrologice extreme din județul Bacău, cum ar fi cele din 2005, când râul Trotuș a avut, la Onești, un debit de 2.296 mc/s sau din 2010, când debitul maxim a fost de 1.280 mc/s. În mod regulat, debitul Trotușului nu depășește 35,2 mc/s.

Incidentul ținut secret de autorități: deșeurile toxice de la Carom au ajuns deja în albia râului Trotuș

Același document pomenește despre o deversare accidentală a nămolurilor în albia râului Trotuș, fără a se preciza anul incidentului: ”Din cauza umplerii batalurilor 1 și 2, s-au produs deversări peste digurile de la batalul 1, atât către partea din aval, cât și către albia râului Trotuș. Astfel, pentru depozitarea în continuare a nămolului, odată cu mărirea de capacitate a stației de epurare, a fost necesară supraînălțarea cu 1,5 metri peste cota inițială a coronamentului”.

Aria mai prezintă și un risc ridicat de cutremur, aflându-se la circa 160 de kilometri de zona epicentrală Vrancea. Proiectul indică o probabilitate de 90% de producere a unei mișcări seismice cu o magnitudine așteptată de 7,5, o dată la 200 de ani. Ultimul cutremur de magnitudine mai mare de 7,5 a avut loc pe 23 ianuarie 1838, în zona Vrancea.

Nu în ultimul rând, există o probabilitate majoră ca o parte din substanțe să se fi scurs deja în pânza freatică, însă nu există studii realizate până acum, în acest sens.

Ministerul Mediului refuză să schimbe încadrarea substanțelor în ”periculoase” și așteaptă cu mâinile în sân dezastrul ecologic

În ciuda faptului că tot mai multe documente indică faptul că ne aflăm în fața unei catastrofe ecologice fără precedent, Ministerul Mediului refuză să recunoască faptul că la Carom se află un focar de substanțe toxice periculoase.

Batalele de nămol de la Carom sunt încadrate în clasa deșeurilor nepericuloase, decretată prin HG 249/2005, aceeași hotărâre de guvern care specifică că depunerea deșeurilor industriale în depozit va înceta/sista la data de 16 iunie 2009.

Problema este că, odată încadrat ca ”depozit de substanțe nepericuloase”, regimul batalelor de la Carom nu poate fi schimbat decât printr-o altă hotărâre de guvern, însă nimeni nu pare să aibă interes ca acest lucru să se întâmple. România nu deloc este dispusă să recunoască faptul că are în curte unul dintre cele mai mari depozite de deșeuri periculoase din Europa, deși acest lucru era știut încă din timpul regimului comunist.

Actualul proprietar, amendat pentru că nu a început ecologizarea pe substanțe nepericuloase

În lipsa unei încadrări corecte, batalele nu pot fi ecologizate decât conform clasei de deșeuri nepericuloase, iar acest lucru presupune măsuri mai puțin stricte de protecție ale mediului. De asemenea, costul pentru închiderea unui depozit de substanțe periculoase este de 10-12 ori mai mare, fiind de ordinul zecilor de milioane de euro.

”În acest moment, noi am preluat aceste obligații de mediu și trebuie să parcurgem pașii pentru ecologizarea batalelor. Am avut discuții cu Agenția Națională pentru Mediu și am înțeles că suntem prinși într-un proiect la nivel național de expropriere pentru neutralizarea unor astfel de depozite, al Agenției Fondului pentru Mediu. Nu știm când și cum se va aplica această măsură.

Până atunci, noi avem obligația legală să mergem mai departe cu proiectul de ecologizare, pe care l-am înaintat deja în draft, și urmează să depunem și proiectul original. În caz contrar, riscăm amenzi. Recent, am primit o amendă de 25.000 de lei, de la Garda de Mediu, tocmai din această cauză, că nu am început ecologizarea”, a declarat omul de afaceri Gheorghe Vlasie, șeful Mavgo Holding.

Specialiștii atrag atenția: ”Este absolut necesară și urgentă reclasificarea depozitului de deșeuri”

Dr. ing. Neculai Scânteianu, specialist în ecologie și protecția mediului, și Dr. ing. chim. Maria Petruc, expert în Chimia și Ingineria substanțelor organice, petrochimie și carbochimie, autorii raportului de expertiză tehnică, arată că este obligatorie reîncadrarea substanțelor în ”periculoase”, pentru ca soluția de eliminare a deșeurilor toxice să fie una corectă și eficientă pentru mediu.

”Având în vedere natura nămolurilor depozitate în cele 4 batale și caracteristicile fizio-chimice ale acestora (…) se impune, în primul rând, reclasificarea din ‘deșeuri nepericuloase’ în ‘deșeuri periculoase’, atribuindu-le conform prevederilor HG nr 856/2002 (…) codul corespunzător activităților generatoare de deșeuri (…).

După reclasificarea nămolurilor din cele 4 batale din ‘deșeuri nepericuloase’ în ‘deșeuri periculoase’ se impune / este absolut necesară și reclasificarea depozitului existent pe amplasamentul din vecinătatea Stației de Epurare a Apelor Uzate Jăvreni din ‘depozit pentru deșeuri nepericuloase’ în ‘depozit pentru deșeuri periculoase’; vor fi necesare, în acest sens, demersuri/inițiative legislative prin care să fie modificat/amendat actul normativ privind depozitarea deșeurilor (OG 2/2021), în care depozitul/batalele de nămol figurează ca ‘depozit de substanțe nepericuloase’ și apoi va trebui parcursă procedura legală de tratare și eliminare a nămolurilor din cele 4 batale, conform celor descrise în continuare”, avertizează cei doi specialiști.

De ce nu s-a închis depozitul de deșeuri toxice de la Carom până acum

Pe de altă parte, încadrarea substanțelor în periculoase sau nepericuloase se face printr-un soi de declarație pe proprie răspundere. Astfel, proprietarul depozitelor este cel care este obligat de lege să preleve mostre, să le analizeze și să raporteze autorităților valorile obținute. Evident, metoda este susceptibilă de a fi una cu marjă mare de eroare, cel puțin în cazul deșeurilor de la Carom, care sunt neomogene, iar valorile pot fi diferite în funcție de locul în care mostrele au fost culese.

Periculoase sau nu, substanțele de Carom ar fi trebuit neutralizate de acum zece ani. Atunci, Agenția pentru Protecția Mediului Bacău a realizat un Plan de Acțiuni al Autorizației Pentru Mediu care obliga proprietarul de la acea vreme a platformei Carom, Energy Bio Chemicals, să demareze măsuri pentru închiderea batalelor în maxim 3 ani de la primirea unui punct de vedere de la Ministerul Mediului.

Carom Trotuș
În unele zone s-au format acumulări de apă peste substanțele nocive de la depozitul de ape uzate al Carom, crescând și mai mult gravitatea situației / Foto: Fanatik

Măsurile din planul de acțiuni nu s-a finalizat, iar în 2015, Energy Bio Chemicals a intrat în procedură generală de faliment. În acest caz, legea obligă agentul economic să-și asume obligațiile de mediu până la finalizarea procedurii de faliment. APM Bacău a actualizat planul și a acordat societății încă trei ani pentru închiderea batalelor.

Până la urmă, în loc să închidă batalele, Energy Bio Chemicals, prin lichidatorul ZRP Insolvency SPRL a decis, în 2019, să vândă platforma Carom, și odată cu ea, să transfere obligațiile de mediu către noul proprietar.

Carom a fost vândută la licitație către Mavgo Holdings SRL, firmă controlată de omul de afaceri nemțean Gheorghe Vlasie. Anterior, o altă firmă Roserv Green Energy (fosta Tef Infrastructură, din grupul GFR) fusese declarată câștigătoare, însă după ce a achitat avansul, aceasta a aflat de problemele de la batalele de nămoluri și a denunțat contractul. În prezent, ambele firme se judecă cu Energy Bio Chemicals, cea care ar fi vândut, pare-se, cu rea credință, platforma Carom.

Povestea Carom Onești: de la glorie la jaf ca-n codru

Carom Onești, fostul Combinat de cauciuc sintetic și produse petrochimice Onești, este amplasat pe Platforma Petrochimică Borzești, și a fost divizat, după 1990, în trei combinate: RAFO, Carom și Chimpomplex.

Combinatul a fost inaugurat în 1957, iar în jurul lui s-a dezvoltat și orașul Onești (fost Gheorghe Gheorghiu Dej). Mai exact, Oneștiul a fost construit, începând cu anul 1952, pe vatra fostului sat Borzești.

Carom Onești a apărut din nevoia statului român de a produce singur materii prime și de a nu mai depinde de importuri. România a ajuns, astfel, a cincea țară producătoare de cauciuc sintetic din lume, după URSS, fosta Germania nazistă (combinatul de la Oswiecim, situat în Polonia), SUA și Canada.

În timpul regimului comunist, România nu-și luase obligații de mediu față de comunitatea internațională, iar după 1990, s-a pus problema păstrării locurilor de muncă pentru angajații din petrochimie. Ulterior, când industria a ajuns la pământ, platforma a fost privatizată și ulterior jefuită (la propriu), iar utilajele vândute la fier vechi, a apărut problema legislației europene la mediu, din ce în ce mai drastică.

Astfel, România a jonglat, în ultimele două decenii și jumătate, cu proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană și clasate ulterior de țara noastră. Cât de concrete sunt măsurile de mediu luate de România, în contextul unei catastrofe ecologice iminente, urmează să aflați în episoadele următoare ale investigației FANATIK.

Cele mai mari dezastre ecologice din România

Cea mai mare catastrofă ecologică din România este considerată cea din 30 octombrie 1971, din Hunedoara, cauzată de ruperea barajului iazului de steril de la marginea localității Certej. Avalanșa de mâl toxic a ucis 89 de oameni și a rănit alți 100, majoritatea victimelor fiind femei și copii. Mai multe clădiri au fost distruse de valul de 300.000 de metri cubi de steril: șase blocuri, un cămin de nefamiliști și 50 de gospodării.

Incidentul s-a produs din cauza faptului că iazul de decantare era supraîncărcat cu steril și trebuia scos de mult timp din exploatare. Presa vremii nu a relatat nici măcar un rând despre dezastrul din Hunedoara.

În 30 ianuarie 2000, în România s-a produs cel mai grav dezastru ecologic din Europa, după explozia de la Cernobîl. În acea zi, 100.000 de metri cubi de apă contaminată cu cianură, dintr-un baraj din Baia Mare, a fost deversat într-un râu din apropiere, lucru care a dus la moartea plantelor și peștilor pe o suprafață importantă. Practic, întregul ecosistem din zonă a fost afectat iremediabil.

ADVERTISEMENT
Îl recunoști? Cu ce se ocupă acum „Cangurul nebun” de la FCSB, păcălit...
Îl recunoști? Cu ce se ocupă acum „Cangurul nebun” de la FCSB, păcălit de Gigi Becali cu 100.000 de euro
Unul dintre cele mai mari mistere ale Bucureștiului! Unde poate duce tunelul secret...
Unul dintre cele mai mari mistere ale Bucureștiului! Unde poate duce tunelul secret de sub ”Palatul” lui Gigi Becali
Mineralele de care avem nevoie ca inima să aibă o activitate corectă. Deficitul...
Mineralele de care avem nevoie ca inima să aibă o activitate corectă. Deficitul ar însemna aritmii cu puls scăzut
Adrian Cristea, la momentul adevărului » Ce regret imens are după despărțirea de...
Adrian Cristea, la momentul adevărului » Ce regret imens are după despărțirea de femeia care a spus: „L-am luat pe Adi care era nimeni, nimic”
Un nou serviciu de streaming intră în România
Un nou serviciu de streaming intră în România
Milioane de români vor primi pensii recalculate de la 1 septembrie. Vor fi...
Milioane de români vor primi pensii recalculate de la 1 septembrie. Vor fi cazuri în care majorările vor fi chiar şi de 90%
Există o secvenţă tipică în atacurile Rusiei: principalul obiectiv care trebuie apărat în...
Există o secvenţă tipică în atacurile Rusiei: principalul obiectiv care trebuie apărat în cazul unei invazii ruseşti | VIDEO
Ion Iliescu a împlinit 94 de ani. Interviu inedit: ”Nu am vrut ca...
Ion Iliescu a împlinit 94 de ani. Interviu inedit: ”Nu am vrut ca România să fie experimentul nord-coreean al lui Ceaușescu”
Incredibil ce a apărut la mormântul Mioarei Roman la 9 zile după deces!...
Incredibil ce a apărut la mormântul Mioarei Roman la 9 zile după deces! Oana Roman a rămas uimită...
Anul care i-a schimbat viața lui Iliescu. Nimic n-a mai fost la fel
Anul care i-a schimbat viața lui Iliescu. Nimic n-a mai fost la fel
Incredibil ce s-a aflat despre Mălina Olinescu la 12 ani de la moartea...
Incredibil ce s-a aflat despre Mălina Olinescu la 12 ani de la moartea sa. Călin Geambașu a spus tot: „Era foarte...„
Se întoarce iarna în București. Meteorologii au actualizat prognoza pentru martie 2024
Se întoarce iarna în București. Meteorologii au actualizat prognoza pentru martie 2024
REPORTAJ. Dezastru ecologic finanțat cu 64 de milioane €, bani europeni, în județul...
REPORTAJ. Dezastru ecologic finanțat cu 64 de milioane €, bani europeni, în județul Suceava: un sat depopulat și un munte pierdut
Povestea șocantă din viața unui mare actor român. A vrut să-și ucidă mama...
Povestea șocantă din viața unui mare actor român. A vrut să-și ucidă mama pentru că i-a otrăvit soția