News

Moldova, cuprinsă de teama unui război. Zvonurile alarmiste, amplificate de probleme reale ale puterii de la Chișinău

Dintre toate țările de la vest de Ucraina, Moldova se află în cea mai dificilă situație atât din punct de vedere al refugiaților, cât și din cel care privește securitatea țării.
11.03.2022 | 15:43
Moldova cuprinsa de teama unui razboi Zvonurile alarmiste amplificate de probleme reale ale puterii de la Chisinau
Președintele Maia Sandu a cerut oficial aderarea Moldovei la Uniunea Europeană/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Republica Moldova a primit până acum un număr de refugiați care reprezintă echivalentul a 10% din populația țării, astfel încât statul de peste Prut este cel mai afectat de valul migratoriu, dacă raportăm refugiații la numărul de locuitori. Mai mult, de teama unei invazii rusești, mulți moldoveni și-au făcut deja bagajele.

Moldova, copleșită de valul de refugiați

Potrivit unor date oficiale citate de Deschide.md, până pe 10 martie, au intrat în Moldova circa 270.000 de refugiați ucraineni. Spre deosebire de România, unde majoritatea refugiaților sunt  doar în tranzit către state din Europa de Vest, în Moldova încă se mai află circa 100.000 de oameni, întrucât mulți ucraineni au rude sau prieteni acolo.

ADVERTISEMENT

Ministrul de externe, Nicu Popescu, a afirmat că țara sa se află într-o situație foarte dificilă în ce privește refugiații și a cerut ajutorul Uniunii Europene. „Avem nevoie urgent de mecanisme de relocare a refugiaţilor, astfel încât acei refugiaţi care îşi doresc să continue drumul lor în restul Uniunii Europene să o facă cât mai repede, pentru că în Republica Moldova capacităţile de a asigura acest val sunt foarte limitate”, a declarat Popescu.

Moldova nu s-a alăturat țărilor care au impus sancțiuni severe împotriva Rusiei, Nicu Popescu invocând situația precară a economiei și statutul de neutralitate a țării, prevăzut în Constituție, transmite Euractiv. Deja importurile moldovene sunt serios afectate de blocarea portului Odessa, precum și de temerile investitorilor legate de stabilitatea din regiune.

ADVERTISEMENT

Teama generalizată de o invazie rusă

Însă moldovenii au temeri mai mari decât simpla problemă a refugiaților sau prăbușirea încrederii potențialilor investitori. Cum Moldova nu este membru NATO și nici al Uniunii Europene, românii basarabeni se tem că Vladimir Putin nu se va opri după ocuparea Ucrainei și va invada și Moldova. În momentul de față, trupele rusești se află la circa 160 de kilometri de frontierele Moldovei, asta dacă nu sunt luați în calcul cei 1.500 de soldați ruși aflați acum în Transnistria.

Moldoveni cu rude sau prieteni în Occident încep să plece din țară, în timp ce mulți alții își pregătesc bagajele în cazul unei invazii ruse. Multe asemenea exemple sunt menționate într-un reportaj realizat de New York Times. Elena Ivanesi a fugit din Moldova încă din prima zi a invaziei rusești în Ucraina, împreună cu  soțul și cei doi copii, și a mers la niște prieteni din România.  „Am fost înghițiți de vreo câteva ori de ruși (…) Moldova are o poziție foarte slabă. Nu avem putere să luptăm”, a spus femeia. „Sunt oameni care mă întreabă în  fiecare zi: dacă plec, unde să mă duc?”, a spus, la rândul său, Alina Radu, editor la Ziarul de Gardă.

ADVERTISEMENT

Posibilitatea unui exod al moldovenilor este amplificată și de faptul că circa 40% dintre ei au pașaport românesc, fapt ce le permite să intre nestingheriți în Uniunea Europeană.

În această perioadă, oficialii ruși nu au făcut declarații amenințătoare la adresa Moldovei, însă panica a fost amplificată după ce președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko, într-o discuție cu alți oficiali de la Minsk a prezentat o hartă cu direcțiile de avansare a armatei ruse, una dintre ele vizând Moldova.

ADVERTISEMENT

Moldovenii, panicați că rămân fără sare

Zvonurile alarmiste au luat proporții, astfel încât săptămâna trecută ambasadorii statelor UE s-au simțit obligați să apară împreună într-un clip video pentru a demonstra că nu au părăsit țara. În primele zile de după invazie, autoritățile moldovene au trebuit să infirme speculațiile că soldații ruși din Transnistria bombardează teritorii ucrainene sau chiar  că ar fi început să atace poziții din Ucraina.

În ultimele două zile, s-a înregistrat o panică similară celei din România, mulți moldoveni punându-se la coadă la benzinării. Mai mult, autoritățile de la Chișinău au trebuit să asigure populația că sunt suficiente stocuri de sare, produs care era importat în proporție de 85% din Ucraina. În condițiile în care o parte din mass-media are legături sau este finanțată din Rusia, campaniile de dezinformare sunt greu de controlat, unele dintre ele având ca scop crearea de tensiuni între moldoveni și refugiații ucraineni, lucru constatat chiar de către ministrul Nicu Popescu.

Noi tensiuni cu Transnistria

La scurtă vreme după invadarea Ucrainei, pe 3 martie, președintele Maia Sandu a semnat cererea oficială a Republicii  Moldova de aderare la Uniunea Europeană ,în aceeași zi în care cereri similare au fost făcute de Ucraina și Georgia. „Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar, cetățenii au ales această opțiune, ei văd viitorul țării în Uniunea Europeană. Știm care sunt pașii pe care trebuie să îi urmărim și suntem gata de acest lucru. Ne sprijinim susținerea instituțiilor europene care au fost alături de Moldova la bine și la greu în ultimii ani”, a spus Maia Sandu.

O reacție imediată a venit de la Tiraspol, separatiștii transnistreni cerând oficial recunoașterea independenței statului lor printr-un „divorț civilizat”. „Facem apel la ONU, OSCE, la mediatori și observatori, la comunitatea internațională în ansamblu, cu cererea de a recunoaște realitatea care există de mai bine de treizeci de ani sub forma Republicii Moldovenești Nistrene, să asigure respectarea dreptului poporului transnistrean la autodeterminare și să stabilească relații diplomatice cu Transnistria”, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Tiraspol.

Acceptarea rapidă a Moldovei în UE ar putea fi blocată chiar de problema transnistreană, se spune într-o analiză din Washington Post. Cipru a fost primită în UE chiar dacă este o țară divizată între o zonă a etnicilor greci și una a celor turci, dar conflictele, înghețate sau în desfășurare, din Moldova, Ucraina și Georgia fac improbabilă admiterea unor state în Uniune câtă vreme pe teritoriul lor se află trupe rusești.

Albania și Macedonia de Nord încearcă, fără succes până acum, să adere de ani de zile, în condițiile în care oficialii de la Bruxelles se confruntă cu probleme privind corupția și statul de drept chiar în state care sunt deja membre UE.

Deși moldovenii susțin în proporție de două treimi aderarea la Uniune, durata acestui  proces nu le rezolvă problema de securitate cu care se confruntă în aceste zile, mai ales că armata moldoveană este considerată ca mică și slabă.

Nesiguranță energetică acută

O altă problemă este cea a energiei care ar putea să se scumpească apreciabil. Deocamdată, furnizarea de gaze de către Rusia decurge normal, mai ales că Moldova nu a impus sancțiuni. Mai problematică este furnizarea energiei electrice, o mare parte din aceasta venind din Ucraina. „Dacă sistemul de electricitate din Ucraina este afectat și nu este stabil, vom avea penurie. Sistemul nostru de electricitate nu poate funcționa dacă este izolat de cel din Ucraina”, a declarat directorul ONG-ul WatchDog.MD, Valeriu Pașa, citat de Deutsche Welle.

Ca alternative, Moldova are la dispoziție importurile de gaze din România și Polonia, însă costurile vor fi mai mari, experții estimând că facturile la energie s-ar putea dubla. De asemenea, interconectarea rețelei electrice cu cea din România pe tronsonele Suceava-Bălți și Isaccea-Vulcănești va mai dura până în 2024.

ADVERTISEMENT