„N-are rost să arunci o candidatură fără nici un sprijin”. Ce spune analistul Dan Dungaciu despre șansele lui Iohannis la șefia NATO

Klaus Iohannis a anunțat, marți, că intră în competiție pentru postul de secretar general al NATO iar anunțul președintelui a generat reacții și comentarii diverse, de la certitudini la ironii. Profesorul universitar Dan Dungaciu este de părere că un astfel de post este livrat prin negocieri și că alegerea urmașului lui Jens Stoltenberg în fruntea Alianței ar putea fi decisă și de ce se întâmplă pe frontul din Ucraina.

„N-are rost să arunci o candidatură fără nici un sprijin”

Dan Dungaciu este de părere că candidatura anunțată a lui Klaus Iohannis la conducerea NATO este – sau ar trebui să fie – rezultatul unor negocieri, cu toate că țări ale Alianței care au un cuvânt greu de spus (SUA, Marea Britanie și Germania) și-au exprimat deja susținerea pentru premierul Olandei, Mark Rutte, în fruntea Alianței. Iar Mark Rutte nu și-a anunțat oficial candidatura.

„Asemenea candidaturi se negociază, înainte de a fi anunţate. Deci, probabil că a fost o negociere, pentru că altminteri nu are rost să arunci o candidatură fără nici un sprijin. Presupunem că a existat o negociere. Negocierile au existat în condiţiile în care deja Statele Unite, Marea Britanie şi Germania au anunţat că îl susţin pe premierul olandez Mark Rutte. Deci există deja un anunţ făcut şi susţinere din partea a trei actori grei din cadrul NATO. Nu e vorba de orice susţinere, ci este vorba de susţinere grea”, a declarat Dungaciu pentru Agerpres.

Ungaria, și aici în ecuație

Totuși, Dungaciu spune că jocurile nu sunt încă făcute pentru că în ecuație se află și Ungaria care este împotriva lui Rutte, fiind așteptat un joc abil de negociere al Budapestei pentru a primi „ceva la schimb”.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Sigur, asta nu înseamnă că jocurile sunt făcute, pentru că există un actor, Ungaria, care a anunţat că nu îl vrea pe candidatul olandez. Iar asta ar putea să însemne un tip de constanţă diplomatică, dacă vreţi, a Ungariei, prin care aşteaptă şi ea să primească ceva la schimb sau anunţă că face un joc de negociere pentru a câştiga ‘dividende’ în altă parte. În principiu, jocul se joacă. E foarte interesant care vor fi reacţiile de aici înainte, pentru că la domnul Rutte au venit destul de repede, printr-o conferinţă de presă a domnului Biden, la Casa Albă, acesta exprimând, la nivel de preşedinte al Statelor Unite, susţinerea pentru Rutte”, a spus Dungaciu.

Frontul din Ucraina și profilul viitorului șef NATO

Dungaciu este de părere că un profil al viitorului șef al NATO ar putea fi definit de situația de pe frontul din Ucraina dar și de rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, în noiembrie, în condițiile în care mandatul actualului secretar general al Alianței, Jens Stoltenberg, se încheie în octombrie.

„Pentru că în funcţie de cum arată lucrurile, dacă vreţi, va fi ales şi un secretar general al NATO. Dacă vrei să alegi un secretar general mai radical, ‘pus pe război’, aşa, între ghilimele, atunci înseamnă că trebuie să te decizi – şi nu e vorba numai de NATO aici, ci şi de americani, de UE, de G7 – ca războiul să meargă cât mai departe, încă un an sau doi, până când, nu-i aşa, victoria Ucrainei să poată fi definită în termenii pe care îi ştim acum. Dacă victoria Ucrainei va trebui să fie redefinită, sau teoria victoriei Occidentului va fi redefinită, în sensul în care va deveni tot mai plauzibilă inclusiv o negociere, mă rog, nu ştiu, (…) s-ar putea să fie ales un candidat care să fie capabil să susţină şi un asemenea mesaj”, spune Dungaciu.

„Basul acestor alegeri vor fi SUA”

Un element important va fi, spune Dungaciu, atitudinea SUA, UE și a țărilor G7 față de evoluția de pe frontul ucrainean și care candidat va fi mai potrivit pentru strategia Alianței vizavi de Kiev, deși este greu de prezis cum o să se încheie acest an, al treilea de la declanșarea conflictului de către Rusia.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

„Aceste evoluţii eu cred că sunt sunetul de fond al acestor alegeri. Sigur, chiar dacă apar soliştii, cântă la chitară, basul acestor alegeri va fi atitudinea Occidentului, în special Americii, a Uniunii Europene şi a G7 faţă de războiul din Ucraina. Şi, în funcţie de asta, putem să vedem inclusiv şi candidaţii, anume care candidat va fi mai pregătit pentru un anumit tip de strategie pe care NATO o va adapta în Ucraina. E un element care nu e foarte vizibil şi care poate încă nu se discută, pentru că încă nu ştim exact cum o să arate anul 2024 sau sfârşitul anului 2024, începutul anului 2025, dar cu siguranţă că va conta şi el în decizia de alegere a liderului sau, mă rog, a secretarului general NATO”, spune analistul.

Jocul încă se joacă

Astfel că, spune Dungaciu, este prematur să se afirme că „susținerile” pentru candidatura lui Iohannis la șefia Alianței „se pot decide de pe acum”, pentru că „încă se joacă” jocul.

„Încă e joc, încă se joacă povestea, pentru că nu s-a decis, probabil. Ca să înţelegeţi: noi nu ştim acum decizia mare în ce direcţie se duce. Imaginaţi-vă un portavion care porneşte spre Taiwan. Şi, la un moment dat, i se dă ordinul din Australia să se întoarcă. Ei, până se întoarce portavionul ăla, el poate că a primit ordinul, dar până îl vedem că se întoarce, un interval foarte lung de timp, noi îl vedem cum se deplasează spre Taiwan, dar, de fapt, el este în manevre de întoarcere. Deci noi s-ar putea să fim în situaţia asta în care nu ştim dacă portavionul nu este în întoarcere. Şi atunci sigur că alţi lideri vor trebui să preia discursul şi să pună pe masă o nouă teorie a victoriei. Pentru că asta va fi bătălia post război”, a conchis Dan Dungaciu.