Noi reguli de tratament pentru Covid-19. Ministerul Sănătății retrage un medicament folosit anterior în combaterea bolii

Comisia de boli infecțioase din Ministerul Sănătății a propus un protocol de tratament revizuit pentru pacienții adulți infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, pe baza acumulării de noi date clinice și a experienței suplimentare dobândite prin monitorizarea și îngrijirea în ambulatoriu a pacienților. Prin acest protocol este propusă retragerea unui medicament folosit în ultimii ani, după ce au părut dubii în privința eficienței sale.

Un medicament, dovedit ineficient după doi ani de utilizare

„Comisia de boli infecțioase propune excluderea medicamentului cu DCI Molnupiravir (Lagevrio) din tratamentul infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2 în baza recomandării Agenției Europene a Medicamentului precum și a retragerii cererii de reexaminare din partea companiei producătoare”, se spune în documentul publicat de către Ministerul Sănătății.

Molnupiravirul a fost introdus oficial în schema de tratament pentru Covid-19 încă din decembrie 2021. Însă în iunie 2023, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a decis să refuze acordarea autorizației de punere definitivă pe piață a medicamentului Lagevrio, denumirea comercială a molnupiravirului.

„Beneficiul clinic al medicamentului Lagevrio în tratamentul adulților cu COVID-19 care nu necesită oxigenoterapie și prezintă risc crescut de a dezvolta o formă severă a COVID-19 nu a fost demonstrat. Pe baza tuturor datelor disponibile, nu s-a putut concluziona faptul că medicamentul Lagevrio ar putea reduce riscul de spitalizare/deces sau scurta durata bolii sau timpul de recuperare la adulții cu risc de a dezvolta o formă severă a bolii. De asemenea, nu s-a putut identifica un grup specific de pacienți la care să se fi demonstrat un beneficiu relevant din punct de vedere clinic al medicamentului Lagevrio”, se arăta în comunicatul EMA.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Nu este prima dată când practica tratării cazurilor de Covid-19 a determinat renunțarea la un medicament care, inițial, părea adecvat acestei boli. În revizuirea protocolului de tratament din aprilie 2023, ministerul scotea favipiravirul din rândul medicamentelor care puteau fi utilizate. Deși practica clinică a arătat o oarecare eficiență a acestuia în ce privește formele ușoare și medii de boală, se pare acest antiviral nu reușea să stopeze o eventuală evoluție către forme severe. În plus, există indicii că favipiravirul ar avea efecte teratogene, adică provoacă malformații la copiii nenăscuți, dacă este administrat părinților înainte de concepere sau mamelor, în timpul sarcinii.

În schimb, Ministerul Sănătății va extinde utilizarea unui alt medicament care a intrat în schema de tratament odată cu molnupiravirul. Astfel, este propusă prescrierea și eliberarea tratamentului cu medicamentul cu DCI Nirmantrelvir/Ritonavir (Paxlovid) prin spitalele de boli infecțioase sau în secțiile de boli infecțioase din spitalele multidisciplinare, pentru pacienții cronici cu imunodepresii severe (oncologie, hematologie, diabetologie, reumatologie, nefrologie/dializă). Medicii susțin că utilizarea Paxlovidului s-a dovedit eficientă în cazul administrării precoce, în primele cinci zile de boală, la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă, reducând semnificativ riscul de agravare și de deces.

Remdesivirul, de bază în schema de tratament

Protocolul de tratament este are secțiuni distincte pentru pacienții care au nevoie de spitalizare și cei care sunt tratați la domiciliu. Pentru aceștia din urmă este prevăzută administrarea medicamentelor care combat simptomele, iar în cazul în care pacienții au forme medii și severe li se pot administra preventiv medicamente anticoagulante pentru prevenirea trombozelor. Tratamentul antivirale trebuie inițiat în primele 5 zile ale bolii, după o evaluare de către medic. Ministerul atrage atenția că nu trebuie prescrise antibiotice.

„La pacienții cu COVID-19 îngrijiți ambulator se prescriu în mod nejustificat antibiotice, antigripale și corticoizi de către medicii care îi evaluează și/sau îi monitorizează. Trebuie știut că utilizarea de azitromicină și de alte antibiotice la pacientul cu COVID-19 îngrijit la domiciliu reprezintă de cele mai multe ori un abuz, cu consecințe asupra pacientului, care poate dezvolta efecte colaterale ale administrării de antibiotice (diaree cu C. difficile, candidoze, selectare de bacterii rezistente)”, precizează Ministerul Sănătății.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

În consecință, administrarea de antibiotice este permisă doar pentru pacienții care sunt internați în spital și numai în anumite condiții: tratarea infecțiilor concomitente COVID-19 (de exemplu, pneumonii bacteriene); tratarea infecțiilor asociate asistenței medicale ce apar la pacienții cu COVID-19 în timpul îngrijirii lor în spitale, mai frecvent respiratorii (pneumonii asociate asistenței medicale), dar și cu alte localizări; reactivarea unor infecții la pacienții care primesc tratament imunosupresor (tuberculoză, infecții herpetice, pneumocistoză etc.)

Pe lângă Paxlovid, un alt medicament ce a fost folosit încă de la începutul pandemiei de Covid-19 a rămas parte esențială a protocolului de tratament. Este vorba de remdesivir, un antiviral creat inițial pentru combaterea unei boli tropicale, Ebola. „Eficiența remdesivirului este cu atât mai ridicată cu cât se administrează mai precoce după debutul simptomatologiei și la pacienți cu risc de evoluție nefavorabilă; este mai eficient la pacienți cu necesar redus de oxigen suplimentar, față de cei care necesită un flux mare de oxigen”, recomandă Ministerul Sănătății.

De asemenea, rămâne în schema de tratament medicamentul Tocilizumab, folosit pentru combaterea efector inflamatorii, generat de eliberarea de citokine în organismul infectat. Se recomandă ca utilizarea acestuia să se facă în asociere cu dexametazona, un corticoid, dar numai în cazurile severe care necesită spitalizare și aport suplimentar de oxigen. Acesta este un tratament pentru faza a doua a bolii, când faza inițială infecțioasă este urmată de răspunsul inflamator al organismului.

„Corticoizii administrați la pacienți aflați în faza inițială infecțioasă pot favoriza replicarea virală și agrava/prelungi durata bolii; datele statistice nu susțin un efect favorabil al corticoizilor administrați precoce. De aceea, la pacienții care mențin o funcție respiratorie satisfăcătoare fără aport suplimentar de oxigen, corticoizii nu sunt recomandați și trebuie evitați”, avertizează experții infecționiști ai MS.