Pacienții cu afecțiuni, cu vârste de peste 40 de ani, riscă să fie excluși de la controalele de prevenție. „Tocmai cei mai vulnerabili rămân pe dinafară”

Medicii de familie atrag atenția că modul în care Casa de Asigurări de Sănătate implementează noul program de prevenție ce se adresează persoanelor asimptomatice, cu vârste de peste 40 de ani, i-ar putea exclude din acest program tocmai pe pacienții cei mai vulnerabili, și anume cei cu cel puțin o afecțiune cunoscută.

Pacienții cronici, excluși din programele de prevenție

Săptămâna trecută, medicii de familie au atras atenția că modul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) implementează programele de prevenție în rândul pacienților cu vârste de peste 40 de ani riscă să-i elimine pe cei care suferă de cel puțin o afecțiune. Aceștia susțin că această problemă a devenit evidentă în momentul în care CNAS le-a cerut o listă cu pacienții fără nicio afecțiune.

„Am întrebat la Casa ce avem de făcut, și au zis că de examen preventiv beneficiază doar pacienții care nu au absolut nicio boală. Și atunci ne vedem în situația în care pacienții peste 40 de ani nu vor mai beneficia de nimic. De ce așteaptă Casa acum ca eu să fac prevenție când acum nu se mai încadrează nimeni în aceste criterii”, a declarat la DigiFM, Daciana Toma, medic de familie și secretar al Societății Naţionale de Medicina Familiei.

În lumina acestor informații, CNAS a încercat să clarifice situația precizând că este vorba de un pachetul de prevenție care se adresează pacienților cu vârste de peste 40 de ani, asimptomatici adică persoane care nu sunt în evidența medicului de familie cu boli cronice și nici nu manifestă semne de boală.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Tocmai pentru că aceste persoane se consideră pe deplin sănătoase, se adresează rar medicilor, doar în cazul afecțiunilor acute, riscând să dezvolte boli cronice „ascunse” (fără simptome) care să fie depistate de abia într-un stadiu avansat, în care pot apărea complicații, invalidități și chiar decese premature, iar tratamentele să fie dificile, dureroase și costisitoare, sau chiar ineficiente.

O atenție deosebită necesită în special persoanele de peste 40 de ani, deoarece după această vârstă incidența bolilor cronice crește semnificativ. Prin pachetele de prevenție, CNAS urmărește să încurajeze persoanele menționate să-și verifice periodic starea sănătății, dar și medicii de familie să acorde activ consultații preventive, în cadrul cărora să evalueze comportamentele cu impact global asupra sănătății”, se arată în comunicatul CNAS care subliniază că este vorba doar de un pachet de screening ce se adresează acelor persoane care nu sunt în contact permanent cu medicul de familie și nu fac analize de laborator în mod regulat.

Confuzie de limbaj

Medicii de familie susțin însă că sunt neclarități în ceea ce privește intențiile Casei în contextul în care aceste programe sunt finanțate printr-un împrumut de la Banca Mondială, promulgat în lege în anul 2020, unde sunt folosite mai multe expresii ce, în funcție de modul în care sunt interpretate, nasc interpretări diferite.

Concret, medicii de familie susțin că noțiunea de asimptomatic are un anumit înțeles într-o interpretare juridică, referindu-se la persoanele care nu suferă de nicio afecțiune, și cu totul altă interpretare într-un sens medical, acolo unde o persoană cu o afecțiune cronică poate fi asimptomatică pentru o altă afecțiune și pentru care nu se mai califică în programul de prevenție.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„Există un acord cu Banca Mondială semnat în anul 2019 de către doamna Pintea și care a fost ratificat de către Parlamentul României în 2020. În acel acord cu Banca Mondială au fost stabiliți niște indicatori, iar în cadrul acelor indicatori este precizat în felul următor, că 20% dintre persoanele asimptomatice cu vârste de peste 40 de ani vor beneficia de programul de screening.

Însă, în momentul în care ai văzut termenul de asimptomatici, fără să diferențieze, pe noi toți ne-a băgat în ceață. Asta pentru că cei de la Casa de Asigurări de Sănătate au trimis solicitările în acord cu prevederile legale, Casa nu are posibilități de a interpreta aceste noțiuni din punct de vedere medical, ci doar din punct de vedere legal. Din punct de vedere medical screeningul, adică forma de prevenție secundară prin care noi încercăm să identificăm o boală înainte de apariția simptomelor, tocmai prin definiție înseamnă că se face la persoane asimptomatice”, a declarat, pentru FANATIK, medicul de familie Gino Dumitra, care subliniază că un pacient cu vârsta de peste 40 de ani și care suferă de o afecțiune cronică, de exemplu hipertensiune, intră automat în categorie pacienților simptomatici ce nu se mai califică pentru programul de prevenție.

„Problema legii este că atunci când se referă la persoanele asimptomatice se referă la modul general și doar pentru o anumită afecțiune. În cazul unei persoane cu o afecțiune eu nu pot să o încadrez la un examen general. Eu pot să fac acest lucru în cazul bolii cronice respective, dar nu pot să fac un screening după alte afecțiuni.

De exemplu, să presupunem un pacient cu astm bronșic. Pentru pachetul cu astm bronșic există un management de caz, pe care-l fac fix pentru astmul bronșic și nu mă mai interesează alte probleme. Adică eu nu pot prescrie investigațiile paraclinice pentru identificare precoce a dislipidemiei în cazul în care vorbim despre un pacient care se află în management pentru astm bronșic. Adică tocmai pacienții cei mai vulnerabili rămân pe dinafară”, a mai explicat, pentru FANATIK, medicul Gino Dumitra, care susține că pentru a se depăși ceea ce el numește o ruptură între interpretarea juridică și cea medicală a conceptului de asimptomatic ar trebui să se renunțe complet la el.

„Aceste măsuri ar trebui să fie valabile pentru fiecare persoană, fie că are sau nu simptome, fie că are sau nu anumite boli. În momentul în care se încadrează la una dintre afecțiunile cronice, se urmează managementul de caz, iar pentru celelalte aplicăm măsurile preventive. Trebuie să dispară termenul de asimptomatic”, a mai precizat acesta.

De altfel și medicul Dacian Toma a subliniat că cei de la CNAS au susținut că prin asimptomatic se înțelege acea persoană care nu suferă de nicio afecțiune. „Cei de la Casă au spus că legea prevede că asimptomatic înseamnă că nu are absolut nimic, nu că nu are doar o anumită boală. Să fie curat ca lacrima, ca atunci când s-a născut. E o foarte mare prostie, pentru că, de exemplu, hipertensiunea arterială – pacienții aceștia au risc mai mare să facă diabet, și intra în prevenție, ori acum eu înțeleg că nu mai am voie să acest lucru pentru că nu se încadrează în categoria pacienților asimptomatici”, a susținut aceasta.

CNAS susține că acești pacienți cronici nu doar că beneficiază de consultații periodice lunare decontate, dar că medicii de familie pot acorda consultații pentru alte afecțiuni, însă în cazurile în care există indicii privind riscurile unei afecțiuni, deci nu într-un context de prevenție și screening.

„Dacă medicul de familie, în urma evaluării riscului dezvoltării altor afecțiuni, constată că pacienții respectivi au anumite simptome sau rezultate ale analizelor în afara valorilor normale, poate acorda în plus și consultaţii de monitorizare activă (management de caz) pentru bolile cronice cu impact major (hipertensiunea arterială, dislipidemia şi diabetul zaharat tip 2, astmul bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă – BPOC şi boala cronică de rinichi).

Așadar, medicul de familie acordă consultații într-un mod integrativ, ținând cont de toate afecțiunile acute, subacute sau cronice de care suferă pacienții, investigând totodată și factorii de risc pentru apariția altor boli sau agravarea celor existente, realizând atât prevenție primară (preîntâmpină apariția afecțiunilor prin intervenția asupra factorilor de risc), prevenție secundară (depistează precoce boala, înainte de a se manifesta), prevenție terțiară (screeningul complicațiilor cu reducerea agravărilor sau apariției complicațiilor)”, se arată în comunicatul CNAS.

În cadrul acestui pachet de prevenție destinat persoanelor cu vârste de peste 40 de ani, fără alte afecțiune, se pot face investigații de hemoleucogramă completă; VSH; glicemie; colesterol seric total; LDL colesterol; creatinina serică; PSA la bărbaţi; TSH şi FT4 la femei. Aceste analize for fi efectuate indiferent dacă în momentul solicitării, mai există fonduri disponibile sau nu. În cazul în care plafonul lunar contractat cu casa de asigurări a fost epuizat, furnizorii vor primi sumele pentru aceste investigații, în luna următoare, în baza unui act adițional.

În urmă cu câteva luni, președintele CNAS, Adela Cojan, susținea că de la începutul anului viitor se caută implementarea unor pachete de prevenție obligatorii, care să includă și sancțiuni pentru cei care nu-și fac analizele la timp. „Începând cu noul contract-cadru, din anul 2023, vrem să implementăm, în special, pachetele de prevenţie, care vor deveni obligatorii şi ne gândim inclusiv la elemente sancţionatorii (…) pentru cei care nu vin să îşi efectueze serviciile de prevenţie. Încercăm să responsabilizăm populaţia în legătură cu propria sănătate. Se practică în multe ţări”, a declarat aceasta la începutul lunii mai.