News

Sindromul Havana, din nou în atenția Pentagonului. Câți bani cere pentru a investiga simptomele misterioase ale diplomaților americani

Sindromul Havana. Noul buget militar al Pentagonului ar urma să finanțeze cercetarea, dar și tratamentul pentru aceste „probleme neobișnuite de sănătate”.
24.04.2023 | 18:47
Sindromul Havana din nou in atentia Pentagonului Cati bani cere pentru a investiga simptomele misterioase ale diplomatilor americani
Personalul ambasadei SUA din Havana a fost afectat de afecțiuni încă neelucidate / Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Dureri de cap, amețeli, oboseală imensă, zgomote ciudate. Din 2016, misterioase tulburări neurologice se răspândesc printre diplomați și membri ai serviciilor secrete americane,  dar și canadiene. În pofida lipsei de dovezi publice, unele voci de la Washington suspectează cu tărie că Rusia se află în spatele sindromului Havana.

 36 de milioane de dolari pentru sindromul Havana

Proiectul de lege privind plafonul maxim de îndatorare a guvernului federal, prezentat săptămâna trecută de speakerul Camerei Reprezentanților, republicanul Kevin McCarthy, ar reduce cu 130 de miliarde de dolari o gamă largă de programe interne, inclusiv subvenții pentru energie curată și anularea împrumuturilor studențești.

ADVERTISEMENT

Dar un lucru la care proiectul de lege nu face economii este armata, care, luna trecută, a solicitat un buget de 842 de miliarde de dolari. În vasta cerere de buget a Pentagonului este strecurată o solicitare de cel puțin 36 de milioane de dolari pentru a răspunde la sindromul Havana, simptomele misterioase pe care le acuză spionii și diplomații americani.

Inițial puse pe seama armelor cu microunde mânuite de puteri străine precum Rusia, agențiile de informații americane au concluzionat că nu există ”nici o dovadă credibilă că un adversar străin are o armă sau un dispozitiv de colectare care să cauzeze” simptomele – deschizând posibilitatea ca acestea să fie de natură psihogenică.

ADVERTISEMENT

„Probleme de sănătate neobișnuite”

Suma reprezintă o creștere de 2,1 milioane de dolari față de anul fiscal precedent și ”asigură faptul că persoanele afectate de probleme de sănătate neobișnuite primesc în timp util îngrijiri medicale și tratamente complete”, potrivit bugetului de funcționare și întreținere propus pentru programul de sănătate al Apărării, publicat la 13 martie.

”Incidentele de sănătate anormale”, sau AHI (Anomalous health incidents), este termenul guvernului american pentru sindromul Havana, numit în legătură cu activitatea ofițerilor CIA și diplomații de la ambasada SUA din Cuba care, în 2016, au raportat simptome precum dureri de cap, greață și auzirea de zgomote puternice.

ADVERTISEMENT

De atunci, personalul ambasadelor americane care a servit în alte țări ar fi fost afectat, inclusiv cel din China, Columbia, Franța, Georgia, India, Polonia, Serbia, Elveția, Taiwan și Vietnam. Cele 2,1 milioane de dolari se adaugă la finanțarea de bază a programului AHI, în valoare de 21,2 milioane de dolari, care ”asigură că persoanele afectate de incidente de sănătate anormale primesc în timp util îngrijiri medicale și tratamente complete”.

Cele mai multe dintre cele 1.000 de cazuri de sindrom Havana raportate guvernului american s-au dovedit a fi atribuibile stresului, cauzelor de mediu sau condițiilor medicale preexistente, potrivit unui raport interimar al CIA de anul trecut. Departamentul Apărării solicită, de asemenea, o sumă suplimentară de 15 milioane de dolari pentru cercetări care ”vor examina mai amănunțit motivele pentru care apar AHI, cine este expus riscului și care sunt efectele pe termen scurt și lung asupra sănătății”.

ADVERTISEMENT

Coordonare cu serviciile de informații

La începutul acestei luni, Politico a relatat că laboratoarele de cercetare ale Pentagonului testează arme în încercarea de a stabili ce ar putea cauza simptomele. Bugetul va trece acum prin Congres pentru aprobare, care probabil va fi acordată. În 2021, o lege care autoriza plăți către persoanele afectate de sindromul Havana a trecut cu o armonie partizană neobișnuită.

Proiectele de lege au fost adoptate în unanimitate atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, înainte de a fi promulgate de președintele Joe Biden. Legislația, numită Helping American Victims Afflicted by Neurological Attacks Act, a prevăzut 30 de milioane de dolari pentru victimele sindromului Havana.

Cele 36 de milioane de dolari avute în vedere în prezent nu includ fondurile AHI alocate comunității de informații, care funcționează pe baza unui buget secret. Bugetul de cercetare și dezvoltare al Pentagonului face aluzie la coordonarea acestuia cu comunitatea serviciilor de informații pentru a răspunde la AHI.

”Dezvoltarea și execuția programului este revizuită de către colegi și coordonată cu DoS (Departamentul de Stat), DoD (Departamentul Apărării), comunitatea de informații și alte entități federale, deoarece acestea continuă să investigheze AHI prin numeroase eforturi interinstituționale”.

Departamentul Apărării nu precizează ce entități federale pot fi implicate. Însă un raport al inspectorului general al Pentagonului, publicat luna trecută și care nu a fost raportat anterior, oferă unele informații despre răspunsul armatei. Raportul arată că un număr tot mai mare de personal a fost însărcinat să răspundă la sindromul Havana, acoperind o serie de ramuri ale serviciilor militare.

”Începând cu mai 2022, doar patru persoane cu normă întreagă susțineau CFT (echipa multifuncțională), se arată în raportul inspectorului general, referindu-se la grupul înființat pentru a coordona răspunsul militar la sindromul Havana. ”Până în octombrie 2022, 11 persoane lucrau cu normă întreagă pentru CFT, alături de generalul-maior nou adăugat”.

Echipă interfuncțională

Personalul Departamentului Apărării care sprijină echipa interfuncțională cu normă întreagă provine din agenții care cuprind Forțele Terestre, Marina, Forțele Aeriene, Serviciul de Investigații Penale Navale, Agenția de Informații a Apărării, Agenția Națională de Securitate, Statul Major Interarme, biroul subsecretarului apărării pentru politici, biroul subsecretarului apărării pentru informații și securitate, împreună cu alte agenții. (Raportul menționează, de asemenea, că anchetatorii Pentagonului au realizat interviuri cu Comandamentul secret al operațiunilor speciale al SUA, US Special Operations Command).

În 2021, The Intercept a relatat că Departamentul de Securitate Internă din SUA (Department of Homeland Security) a trimis o notă prin care încuraja personalul să raporteze ”incidentele de sănătate inexplicabile” personalului medical. DHS, ca agenție, conține cel mai mare număr de agenți federali de aplicare a legii din țară, inclusiv agenții precum U.S Immigration and Customs Enforcement și Customs and Border Protection (Biroul de Vamă și Protecția Frontierelor).

Supraclasificarea la nivel Top Secret

Inspectorul general a sugerat, de asemenea, că sindromul Havana a devenit afectat de supraclasificare. ”Oficiali de rang înalt ne-au spus că o mare parte din datele AHI sunt supraclasificate”, se arată în raport, ”la nivel Top Secret”. În trecut, o comisie bipartizană a Senatului a avertizat că secretul guvernamental excesiv și supraclasificarea ar avea consecințe semnificative asupra interesului național”. Reprezentanții puterii executive din ambele partide politice majore continuă să supraclasifice în mod arbitrar informațiile guvernamentale pentru a împiedica supravegherea și a ascunde informații publicului.

Potrivit National Archives and Records Administration, în 2017, peste 4 milioane de americani cu autorizații de securitate au clasificat aproape 50 de milioane de documente, un sistem care i-a costat pe contribuabilii americani peste 18 miliarde de dolari. Însuși directorul de informații naționale al președintelui Biden, Avril Haines, a recunoscut în numeroase ocazii problema supraclasificării: ”Supraclasificarea subminează încrederea de bază pe care publicul o are în guvernul său”.

„Ceva s-a întâmplat aici”

Senatorul Marco Rubio, republican din Florida, vicepreședinte al Comisiei de informații a Senatului, a emis un comunicat prin care a respins concluzia agențiilor de informații din martie, după o investigație de un an, potrivit căreia este ”foarte puțin probabil” ca sindromul Havana să fi fost cauzat de un adversar străin sau de orice alt mecanism deliberat. ”Ceva s-a întâmplat aici și doar pentru că avem toate răspunsurile, nu înseamnă că nu s-a întâmplat”, a declarat Rubio, notează The Intercept.

Luna trecută biroul directorului informațiilor naționale din SUA, Avril Haines, a apreciat că, după ce a analizat peste 1.500 de ”incidente de sănătate anormale” în peste 90 de țări, șapte agenții de informații au ajuns la concluzia că acestea nu sunt opera unor puteri ostile.

”Pe baza unui efort colectiv în care au fost implicate agențiile de informații (…), pot să vă împărtășesc faptul că majoritatea acestora au ajuns acum la concluzia că este foarte puțin probabil ca o entitate străină să fie responsabilă” pentru tulburări, a declarat directorul National Intelligence, Avril Haines, într-un comunicat, adăugând că agențiile au avut diferite niveluri de ”încredere” în evaluarea lor.

Nu a fost oferită nici o altă explicație. CIA ajunsese deja la concluzia că aceste simptome puteau fi atribuite unei afecțiuni medicale preexistente, factorilor de mediu și stresului. FBI le-a atribuit unei boli psihosomatice induse de stres. ”Afecțiunile” descrise sunt, într-adevăr, manifestări clasice ale efectelor psihosomatice: tulburări fizice cauzate sau agravate de factori psihologici.

Efectul nocebo?

Pentru a nu umili victimele și a nu le pune în situații jenante, Statele Unite nu au menționat niciodată posibilitatea ca aceste afecțiuni să fie cauzate de ”efectul nocebo”, care, în loc să îmbunătățească starea de sănătate a unei persoane prin puterea sugestiei, o înrăutățește. Opusul efectului placebo. Avril Haines, precum și directorul CIA, William Burns, și alți oficiali americani, s-au grăbit să spună că aceste constatări nu pun sub nicio formă sub semnul întrebării sau minimalizează problemele reale raportate de cei afectați.

Pentru avocatul Mark Zaid, care spune că reprezintă 20 de persoane afectate de sindromul Havana, ”această ultimă evaluare a serviciilor de informații americane este lipsită de transparență și continuăm să punem la îndoială acuratețea concluziilor sale. Este de neconceput că, în lumina numeroaselor întrebări fără răspuns, acest raport are ultimul cuvânt”, a spus el.

ADVERTISEMENT
Tags: