Pentru ce a fost condamnată Elena Udrea în dosarul Gala Bute. Ce prejudiciu s-a produs

Judecătorii Curții Supreme au finalizat joi, după șapte ani de procese, dosarul Gala Bute, condamnând-o pe Elena Udrea la șase ani de închisoare cu executare. Fostul ministru al turismului trebuie însă să plătească și prejudiciul adus statului în acest dosar.

Ce prejudiciu trebuie să plătească Elena Udrea

După ce judecătorii Instanței Supreme au respins joi ca nefondate contestațiile în anulare formulate de către DNA dar și de către inculpații din acest dosar împotriva sentinței 93 din 2018, menținând astfel condamnările formulate în fond, completul de cinci judecători a menținut și decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să achite aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să plătească alți 600.000 de euro către martorul Corin Boian şi alți 300.000 de euro către martorul Adrian Gărdean.

În plus, judecătorii instanței supreme au dispus confiscarea în folosul statului de la Elena Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Digi24.ro

Celentano, mesaj-manifest după primul tur prezidențial: „Ne-am întors în Evul Mediu sau la piramide? Alo, faraoane, ce facem?"

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au susținut în rechizitoriu că în data de 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea, şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.

În baza acestui contract, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului.

Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, se arată în rechizitoriul DNA.

Digisport.ro

Câți bani a luat Ronald Gavril, după ce a câștigat titlul mondial, în gala organizată alături de Anamaria Prodan

Procurorii au susţinut că Elena Udrea a avut cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte de corupție, deoarece ea a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja și a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului.

Ce se întâmplă cu prejudiciul

Prin sentința din 5 iunie 2018, care a fost menținută acum, Elena Udrea a fost condamnată pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Decizia definitivă din 2018 a fost suspendată după ce Elena Udrea și alți inculpați din dosar au formulat contestații în anulare ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind nelegalitatea completurilor de cinci judecători.

O decizie în acest dosar a venit abia acum în 2022 după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile curților constituționale ce contravin dreptului comunitar.

Însă, încă după decizia din 2018, ANAF a declanşat şi procedura de evaluare a proprietăţilor Elenei Udrea aflate sub sechestru în acest dosar. Potrivit publicației G4media, era vorba despre terenurile din Călăraşi, unde, potrivit declarației de avere din 2017, Udrea ar fi avut 14 hectare în comuna Sohatu, alte peste 14 ha în Săruleşti, aproape 2 ha la Nana şi alte 11 ha în comuna Gurbăneşti. În plus, procurorii puseseră sechestru și pe un sfert din clădirea hotelului Eurohotels de pe strada Polizu din Bucureşti.

La începutul lunii iunie, cu doar 5 zile înainte de ultimul termen de judecată din dosarul Gala Bute, presa a dezvăluit că Elena Udrea şi-a vândut pachetul de 25 % din acţiunile companiei Tim Rail Cargo SRL din Timiş pentru aproape 700 de mii de euro.

În 2019, publicația Profit scria că statul român s-a chinuit degeaba un an de zile pentru a încerca recuperarea acestui prejudiciu. În acel an, la trei luni de la sentinţă inspectorii s-au hotărât să obţină în instanţă numirea unui curator fiscal care să îl reprezinte pe fostul ministru, la acel moment, fugit în Costa Rica.

Aceştia au cerut Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti să numească un curator fiscal, persoana fizică desemnată de instanța de judecată pentru a gera drepturile şi obligațiile fiscale ale unui contribuabil absent sau cu domiciliul necunoscut, care să o reprezinte pe Elena Udrea. Judecătoria şi-a declinat însă competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, care, după ce a scos cauza de pe rol pentru câteva luni, a decis să o întoarcă la Judecătorie.

Curtea de Apel București a hotărât într-un final, în această dispută privind competențele, că Tribunalul Bucureşti trebuie să soluţioneze această cerere. În aceeaşi lună însă, nevoia desemnării unui curator fiscal a dispărut odată cu întoarcerea în ţară a Elenei Udrea, revenită după ce statul român a închis procedura de extrădare odată ce condamnarea definitivă a fostului ministru a fost anulată ca urmare a deciziei Curții Constituționale.